Chiar daca intrevederea la nivel inalt, programata pentru data de 19 februarie, a tarilor din Grupul Visegrad a fost din nou amanata pentru o data neprecizata, Cehia, Ungaria, Polonia si Slovacia par sa fie foarte hotarate sa adopte o rezolutie comuna impotriva ultimelor masuri luate de Uniunea Europeana in ce priveste viitoarele state mebre. Potrivit acestora, Uniunea nu ar acorda noilor membre sumele cuvenite pentru dezvoltarea regionala si nici subventiile agricole, din momentul aderarii lor, acestea urmand sa fie aduse la nivelul sumelor de care beneficiaza statele membre de-abia peste vreo 10 ani. Hotararea a provocat nemultumirea statelor candidate pentru primul val la UE, Polonia aratandu-se cea mai suparata. Manifestatiile fermierilor polonezi au tinut mai multe zile si ofera o idee clara asupra felului in care sunt percepute hotararile Uniunii Europene.
Grupul de la Visegrad a luat hotararea de a elabora un punct de vedere comun si sa inainteze UE un document prin care isi exprima ingrijorarea fata de tratamentul diferentiat pe care europenii vor sa-l aplice nou-venitilor in cadrul Uniunii. De asemenea, clubul tarilor candidate doreste sa ceara foarte hotarat Uniunii sa renunte la ultimele masuri si sa imparta corect banii in Uniune, fara a face diferentieri intre statele membre cu drepturi depline si cele care abia se vor fi integrat in marea Europa. Cu atat mai mult cu cat hotararea de a acorda statelor noi doar o parte din suma prevazuta agriculturii va intarzia si mai mult aducerea acestor domenii la standardele europene. Agricultura si dezvoltarea regionala sunt cele mai deficitare domenii ale statelor candidate, tocmai acestea avand nevoie de capital si de sustinere europeana.
Purtatorul de cuvant al Cabinetului de la Varsovia, Michal Tober, a fost primul care a anuntat ca premierul polonez nu poate participa la intrevedea programata sa aiba loc la Budapesta, insa nu pentru ca ar avea opinii diferite in ce priveste subiectele ce ar urma sa fie dezbatute, ci din cauza agendei sale extrem de incarcate.
Imediat dupa declaratiile poloneze, Budapesta a accentuat si ea ca nu este vorba de divergente de opinie, ci de incapacitatea de a stabili o data care sa convina fiecarui stat din clubul candidatelor la UE.
Nu trebuie insa uitat ca Polonia traverseaza o perioada extrem de dificila din cauza scandalurilor existente pe plan intern. Pe langa faptul ca se confrunta cu serioase probleme economice, ultimul scandal declansat de demiterea presedintelui celei mai mari companii petroliere si numirea in locul acestuia a unei persoane foarte apropiate Guvernului de la Varsovia a declansat comentarii aprige atat in presa poloneza, cat si in cea straina.
Chiar mai mult, UE a dat suficiente semnale despre posibila ramanere a Poloniei in afara primului val de extindere. Cu toate acestea, Varsovia are in drumul spre UE un sustinator cu influenta mare: Germania. Direct interesati de integrarea Poloniei in primul val, mai multi oficiali germani au facut declaratii in care vorbesc de faptul ca nici Ungaria sau Cehia nu ar trebui sa stea linistite in ce priveste pregatirea lor pentru integrare pentru ca mai sunt destule domenii deficitare. Afirmatiile sunt menite sa distraga atentia de la problemele grave pe care le are candidata preferata a Germaniei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
