Extinderea, perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013, strategia dezvoltarii durabile, politica europeana de vecinatate, lupta impotriva schimbarilor climatice si ratificarea Tratatului constitutional vor domina agenda Uniunii Europene in anul 2005. Sunt cunoscute planurile de viitor, importante ce-i drept, daca e sa luam in considerare tensiunea neprevazutului ce a incins, de-a lungul acestui intortocheat an politic european, spiritele la Bruxelles, atunci previziunile par sa nu-si mai aiba rostul.
De la presedintia irlandeza la cea olandeza, de la o Comisie la alta, de la 15 la 25 de state membre, spatiul comunitar a fost zguduit de evenimente cu final neasteptat. Totusi, presedintia irlandeza a Uniunii si-a incheiat mandatul, dupa un parcurs fara greseala, incoronat de acordul istoric asupra Constitutiei Europene si numirea noului sef al Comisiei. In plus, Irlanda ramane in istorie si pentru ca a prezidat extinderea Europei cu inca 10 membri, la 1 mai 2004. Nu trebuie pierduta din vedere nici contributia majora a Dublinului la progresul unor dosare importante, precum lupta impotriva maladiilor de tip HIV/SIDA. Si, daca sub conducerea irlandeza UE a beneficiat de transformari spectaculoase, a venit randul olandezilor sa duca mai departe la indeplinire ambitiile predecesorilor lor, pana la finele anului 2004, urmand ca, din 2005, Luxemburgul sa preia stafeta.
Olanda, in fruntea Celor 25
Presedintia rotativa a UE sub bagheta Olandei a constituit, in primul rand, conducerea -Celor 25-, sarcina destul de dificila, date fiind conflictele iscate dupa exploziile de artificii de la 1 mai, crizele politice declansate in cadrul nou-venitelor in urma esecurilor inregistrate la scrutinul european de la jumatatea lunii iunie. In cursul semestrului in care puterea i-a apartinut Amsterdamului au fost inaugurate noi metode de lucru, adaptate la noile circumstante: un nou Parlament European, o noua Comisie si semnarea la Roma a Tratatului constitutional, conditie necesara pentru buna desfasurare a integrarii noilor state membre in procesul de decizie al Uniunii. Nimic de reprosat Olandei. Insa nici una dintre realizari nu a avut loc de la sine sau, cel putin, nu conform planurilor dinainte stabilite.
Irlanda le-a pus in brate olandezilor seful executivului comunitar, care ar fi trebuit sa-si intre in atributii la 1 octombrie. Cum nici numirea lui Barroso in fruntea Comisiei Europene nu a fost lipsita de controverse, conditionata fiind de Franta si Germania, ce sperau sa obtina fotolii importante in viitoarea echipa de guvernare a Uniunii, nici misiunea de formare a executivului comunitar nu a putut fi dusa la indeplinire cu usurinta. In pofida faptului ca si-a prezentat echipa la timp, Barroso a pierdut din credibilitate, diminuand la acest capitol si potentialul Uniunii, din cauza scandalului declansat de numirea italianului Rocco Buttiglione in functia de comisar al justitiei, ceea ce a si condus la decalarea preluarii fotoliilor cu trei saptamani. Mai mult, in plan economic, modificarile solicitate in Pactul de stabilitate monetara in zona euro au atras numeroase conflicte.
Religia, subiect de scandal
Cat priveste legea fundamentala a europenilor, tratatul a fost semnat cu surle si trambite la Roma. Dar problema ce se ridica este daca va fi ratificata sau nu Constitutia UE, in contextul in care nici acest subiect spinos nu a fost ferit de furia euroscepticilor. Totusi, hopul lansat de Spania, sustinuta de Sfantul Scaun si Polonia, vizand eventualitatea introducerii in legislatia comunitara a unui capitol referitor la respectarea valorilor crestine a fost trecut cu bine pana la urma. Insa credinta religioasa si, in special, crestinismul au ramas in vizorul europenilor. De aici si teama in fata potentialului pericol al -invaziei musulmane-, in cazul eventualei aderari a Turciei la UE. Cu toate acestea, Bruxellesul a spus, in sfarsit, -da- perspectivei deschiderii negocierilor cu Ankara, a incheiat definitiv tratativele cu Romania si Bulgaria in vederea intrarii in blocul comunitar in 2007. In privinta Croatiei, Cei 25 au convenit ca negocierile de aderare sa fie deschise in martie 2005, daca va fi confirmata cooperarea deplina a Zagrebului cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie.
Dar noi valuri de extindere a teritoriului comunitar aduc dupa sine si probleme majore de integrare. Cei 25 au ajuns la un acord privind Programul de la Haga, care traseaza liniile politice majore pe urmatorii cinci ani, pentru a intari securitatea in cadrul Uniunii, printre prioritati figurand lupta impotriva terorismului, schimbul de date, intarirea cooperarii judiciare si in domeniul dreptului civil si, totodata, instituirea la orizontul anului 2010 a unui sistem european comun de azil, lupta impotriva imigratiei clandestine si crearea unei agentii europene pentru ameliorarea securitatii frontierelor externe ale UE.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
