Conflictul ruso-ucrainean a luat o scurta pauza

Din dispozitia premierului Mihail Kasianov, partea rusa a sistat, pentru cateva zile, constructia unui dig in zona insulei ucrainene Tuzla, din Golful Kerci. De aproape o luna, respectiva lucrare a devenit subiect de galceava intre cele doua state slave. Spiritele s-au incins intr-atat, incat parlamentul de la Kiev a amenintat cu sesizarea NATO si a ONU pentru a pune capat a ceea ce deputatii au calificat drept -violare a integritatii teritoriale a unui stat suveran-. Rupand lunga tacere, care i-a dus pe analisti cu gandul la un scandal -provocat de comun acord-, presedintii ucrainea si rus, Leonid Kucima si Vladimir Putin, au iesit la rampa pentru a domoli tensiunea. Primul a zis ca intreaga poveste nu are darul de a afecta relatiile strategice dintre Kiev si Moscova, al doilea a promis o solutie inainte de -a fi prea tarziu-. Intre timp, la locul cu pricina, ucrainenii au intins sarma ghimpata, perimetrul fiind survolat in permanenta de elicoptere de lupta. Discutiile de astazi vor clarifica daca Rusia si Ucraina s-au aflat sau inca se mai afla intr-o stare de -preconflict armat-.

Pe acest fundal, unii au continuat sa infierbante atmosfera cu tot felul de declaratii incendiare, altii au incercat sa identifice substratele politice ale afacerii. De exemplu, seful comitetului Dumei de Stat pentru afaceri externe, deputatul Dmitri Rogozin, aprecia ca, in realitate, -conducerea de la Kiev cauta o justificare pentru declansarea unui razboi, fie el si virtual-. In opinia lui, autoritatile ucrainene doresc sa faca pe placul NATO, deschizand accesul in Marea Azov a navelor militare americane. In plus, el a catalogat -o mare gafa- decizia Kremlinului de a suspenda, chiar si temporar, controversata constructie. De cealalta parte a baricadei, la Kiev, observatorii politici si-au indreptat sagetile acuzatoare in directia Moscovei, estimand ca Rusia nu urmareste altceva decat sa instituie propriul ei control asupra iesirii la Marea Neagra.

Intrigat de numeroasele semne de intrebare ridicate de situatia creata, preocupat sa afle logica evenimentelor, Andrei Ermolov, directorul Centrului pentru studii sociale din Kiev, s-a aratat convins de -existenta unui scenariu pus la punct la cel mai inalt nivel si menit sa apere, in primul rand, interesele Rusiei. Totul a fost convenit cu Ucraina si, dupa toate probabilitatile, cu seful statului. Pentru ca este exclus ca o asemenea campanie cu un numar impresionant de tehnica si de oameni sa fie declansata fara pregatiri prealabile-, a spus el. In opinia lui, a fost convenita inclusiv rezolvarea, sub forma unor compromisuri economice. -Un supercompromis realizat gratie unei supervointe politice-, a subliniat analistul ucrainean. Pentru ca deputatul Ivan Plusci sa avanseze o alta ipoteza, conform careia -jucatorii politici au creat cadrul optim mentinerii lui Kucima la putere si anularii alegerilor prezidentiale din 2004-. In timp ce presa moscovita scria despre o alta intelegere – -ca insula Tuzla si, implicit, iesirea la Marea Neagra sa fie declarate proprietate comuna a Rusiei si Ucrainei. In caz contrar, acel petic de pamant va trebui fie demolat, fie minat, fie bombardat. Este mai mult decat evident ca Moscova nu va accepta niciodata sa cedeze Ucrainei acel teritoriu-, scria corespondentul la Kiev al cotidianului -Izvestia-. In acest context, mai multi deputati din Rada Suprema, ce urma sa adopte ieri o rezolutie dedicata incidentelor din Marea Azov, au sugerat ca Ucraina sa -se doteze cu un mic arsenal nuclear-. Asa, pentru orice eventualitate. Prin Constitutie, Ucraina are statut de stat fara arme nucleare. Dupa mai multi ani de discutii, Kievul si Moscova au reusit sa elaboreze textul unui acord de frontiera, document semnat de presedintii celor doua tari, dar neratificat de parlamentul de la Kiev.