Confruntat cu Milosevici, fostul sef al serviciilor secrete sarbe, Rade Markovici, a declarat ca fostul presedinte iugoslav a actionat in limitele legii si a cerut sa nu se savarseasca atrocitati in Kosovo. Markovici declarase initial procurorilor Tribunalului de la Haga ca Milosevici era pus zilnic la curent cu operatiunile armatei si Politiei in provincia Kosovo si ca Milosevici era adevaratul coordonator al operatiunilor impotriva populatiei albaneze din Kosovo.
Memoria fostului sef al securitatii din Serbia a palit cand a fost confruntat direct cu fostul sau sef – Milosevici. Acesta refuza sa fie aparat de un avocat, asadar ii examineaza singur pe martori. Raspunzand intrebarilor lui Slobodan Milosevici, Markovici a revenit asupra declaratiilor initiale, afirmand ca fostul presedinte ar fi dat ordine precise sa fie protejate viata si securitatea civililor din Kosovo, atat sarbi, cat si albanezi, ca sute de politisti si militari care au incalcat aceste ordine ar fi fost judecati. Markovici a sustinut ca refugiatii albanezi care fugeau din Kosovo nu plecau de frica armatei si Politiei sarbe, ci de teama bombardamentelor NATO.
Markovici a mai spus ca depozitia lui anterioara, din care reiesea ca era la curent cu eforturile armatei de a face disparute cadavrele gasite in Dunare, intr-un camion frigorific, ar fi fost interpretata distorsionat de procurorii de la Haga.
Cu toate acestea, Milosevici nu poate avea prea multe sperante
In ciuda schimbarii depozitiei lui Markovici, Milosevici nu poate avea prea mari sperante in ceea ce priveste sentinta care il asteapta. Capetele de acuzare sunt mult prea multe si mult prea grave.
In procesul deschis la Tribunalul international pentru crime de razboi pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, pe 12 februarie 2002, fostul presedinte iugoslav este acuzat de abuzuri impotriva drepturilor omului in Kosovo, in perioada conflictului cu gherilele albaneze, in 1999. Este acuzat de asemenea in legatura cu razboaiele din Bosnia si Croatia.
Lui Slobodan Milosevici ii este intentat un singur proces legat de razboaiele din Kosovo, Bosnia si Croatia. Decizia de a avea un singur proces este o victorie a acuzarii, care a contestat o hotarare judecatoreasca anterioara, care ar fi separat acuzatiile legate de razboiul din Kosovo de celelalte doua.
Printre acuzatiile specifice care i se aduc lui Milosevici si altor patru persoane din anturajul sau figureaza ordinul de masacrare a 500 de albanezi – ale caror nume sunt cunoscute – in sate precum Racak si Izbica.
Ei sunt acuzati totodata de deportarea a 740.000 de etnici albanezi din Kosovo – aproape o treime din populatia albaneza.
Slobodan Milosevici este acuzat totodata de genocid in timpul razboiului din Bosnia, din 1992-1995. Alte acuzatii privesc razboiul din Croatia, din 1991-1995.
La actul de inculpare au fost aduse noi probe, care mentioneaza gropile colective descoperite langa Belgrad, si adaugate alte capete de acuzare, legate de violentele sexuale comise de soldatii sarbi.
Sunt si voci care critica existenta unor capete de acuzare multiple si care spun ca nu ar fi trebuit adaugate noi acuzatii la actul original de inculpare, care a format baza extradarii lui Milosevici catre Tribunalul Penal International de la Haga.
Milosevici ramane conectat la viata politica din tara sa
Atitudinea lui Markovici este explicabila prin puterea personalitatii lui Milosevici. De altfel, fostul presedinte iugoslav mentine si in prezent relatii active cu elita politica sarba. Gurile rele spun ca el conduce si acum Partidul Socialist, el fiind in spatele numirii unor lideri si chiar si in fundalul general ideologic al formatiunii politice pe care a condus-o ani de zile.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
