Copii, ostatici la Manila

Directorul unei şcoli de recreere din Manila a luat ostatici 31 de copii aflaţi în grija lui. Micuţii au fost ţinuţi mai mult de opt ore într-un autobuz oprit în plin centrul capitalei filipineze. La locul faptei s-au deplasat forţe de ordine. Au început negocierile. Perimetrul a fost asigurat. De fapt, gestul lui Amando Ducat a fost unul de disperare. El a promis că-i va elibera pe copii dacă autorităţile vor accepta cererile lui. Iar el nu a vrut să obţină decât condiţii mai bune de cazare şi educaţie pentru copiii defavorizaţi. Totul gratuit. Spre seară, micuţii au fost eliberaţi. Armano Ducat a fost luat de forţele de ordine şi urcat într-o maşină a poliţiei. El s-a ţinut de cuvânt. Rămâne de văzut ce vor face autorităţile. Niciunul din micii ostatici nu a avut de suferit. Mai devreme, unul din copii, aparent bolnav, fusese eliberat. Criza a fost mediată de senatorul Ramon Revilla. Copiii erau toţi mai mici de şase ani. Împreună cu ei s-au aflat şi două cadre didactice. În mesajul scris pe parbrizul autobuzului, autorul răpirii a avertizat că este înarmat, având asupra lui grenade şi arme de foc. -Suntem înarmaţi cu două grenade, o puşcă de asalt Uzi şi pistoale de calibru 45-, se putea citi pe afişul lipit de geam. În acelaşi timp, Ducat a denunţat sărăcia din Filipine şi a arătat cu degetul spre oamenii politici, care, spune el, nu fac nimic pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă a oamenilor, pentru nepăsarea faţă de cei lipsiţi de mijloace. -Îi iubesc pe aceşti copii. Iată motivul pentru care sunt aici. Nu vreau să declanşez un schimb de focuri-, a asigurat directorul şcolii. -Sunt inocenţi. Ştim că aţi creat această şcoală pentru copiii noştri, dar lăsaţi-i să plece-, se rugau părinţii micuţilor lipiţi de geamurile maşinii. Nu păreau speriaţi. Agitau mânuţele în semn de salut şi dădeau impresia să se joacă. Dar ei, copiii, au fost de fapt folosiţi pentru alte scopuri. Ca nişte instrumente de şantaj.