Marea Britanie
În Marea Britanie, Crăciunul e poate cea mai importanta sărbatoare a anului. Pregătirile încep cu mult înainte de 25 decembrie. În unele magazine poți gasi brazi împodobiti și inscripții cu urări încă din luna octombrie. În decembrie, lumea e cuprinsă de o frenezie nestăpânită, subiectele de conversație se învârt numai în jurul sărbătorii de Crăciun, iar cumpărăturile și pregătirile sunt prioritatea numărul unu. Englezii sărbătoresc nașterea Domnului în felul lor – cu obiceiuri la care nu ar renunța nici în ruptul capului. Nici un Crăciun nu poate să treacă fără cadouri – așa că, pe măsură ce se apropie ziua de 25 decembrie, numărul celor care iau cu asalt străzile comerciale crește exponențial, iar în Ajun, nu mai ai unde să arunci un ac. Milioane și milioane de lire sterline se cheltuiesc anual în luna decembrie. Cifrele spun că, în medie, un englez cheltuiește 70 de lire doar pe cadoul pe care îl dă partenerei sau partenerului, ca să nu mai punem la socoteală și cadourile pentru ceilalți cunoscuți. După ce au petrecut întreaga luna decembrie cautând cadouri, scriind felicitari si împodobind bradul (și apropo, bradul e împodobit mult mai devreme decât în România, de regula pe la jumatatea lui decembrie) pe 24, seara, englezii îsi aduna forțele ce le-au rămas și se duc la biserică. Un obicei la care nu au renunțat, deși el nu mai are semnificația de odinioara. Ba chiar, unii tineri se opresc întâi la "PUBLIC HOUSE" – pe scurt "PUB" – adică la cârciuma, și ajung la biserică veseli și puși pe șotii, spre necazul celor mai în vârstă. Într-adevar sărbătoarea Crăciunului și-a cam piedut din importanța religioasă, devenind mai degrabă un prilej de petrecere în familie. La masa traditionala care are loc pe 25 decembrie nu se mănâncă, așa cum știm noi, românii, porc ci … curcan. Tradiția a fost importată în Marea Britanie din Germania…în perioada victoriană, grație prințului Albert, soțul reginei Victoria. Așadar, pe 25 decembrie, o masă festiva, la care se mănâncă toate bunătățile – dar altfel de bunătăți decât cele cu care suntem noi obișnuiti. Apoi, a doua zi, așa numita BOXING DAY – în traducere cuvânt cu cuvânt ZIUA CUTIEI, un nume aparent paradoxal. Ceea ce e uimitor în Marea Britanie e faptul că în zilele de Crăciun, țara pur și simplu este paralizată. Nu circulă nici un mijloc de transport, nici trenuri, nici metrou, nici autobuze. Doar taxiuri – iar șoferii fac bani frumoși de Crăciun, practicând tarife cel puțin duble față de zilele obișnuite. Pentru că pregătirile iau zile în șir, pentru că trebuie să te lupți cu mulțimile ca să cumperi cadouri, Crăciunul e considerat nu doar o mare bucurie de familie, ci și o mare sursă de stres. Poate nu vă vine sa credeți, dar există numere speciale de telefon, de tipul 89 89 cum sunt în România, unde poți suna și, pentru un tarif piperat, îți poți descărca sufletul. Se vând ca pâinea caldă broșuri despre cum să lupți cu stresul provocat de Crăciun, despre cum să faci față cât mai bine acestor zile. Iar apoi, după ce Crăciunul a trecut, toata lumea vobește numai despre cum a petrecut, ce a mâncat, ce a băut și ce cadouri a primit. Pentru că în Anglia Crăciunul e atât de important și pentru că pregatirile iau atâta timp și atâta efort, exagerând puțin lucrurile, putem spune că englezii se pregătesc deja de Crăciunul viitor.
Cuba
În Cuba, cea mai importantă perioada este Ajunul Craciunului, denumită “nochebuena” (“Noaptea cea buna”). Masa tradițională înseamnă pentru cubanezi friptură de porc, fasole neagra servită cu orez și plante tradiționale (Yuca) sub formă de piure. Familiile numerose se reunesc și, într-o groapă săpată în pamânt și plină de cărbuni acoperiți cu frunze de bananier, frig un porc întreg. Familiile (care în Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toată noaptea pe muzică traditională.
Islanda
În țara gheții și zăpezii vin treisprezece Moși Crăciuni! Cu treisprezece zile înainte de Crăciun, primul Moș Crăciun coboară din munti, ocolește fiecare casă și apoi pune dulciuri în ghetuțele copiilor, în vreme ce aceștia dorm. Dacă au fost cuminți, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic (scratch cards), iar dacă au fost răi … un cartof. A doua zi, cel de-al doilea Moș vine în oraș și tot așa până pe 25 decembrie când primul Mos se întoarce la casa lui din munti, pe 26 cel de al doilea și tot așa până pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numită și “Al treisprezecelea” și este considerata de islandezi ultima zi de Craciun pentru ca în aceasta zi, ultimul Moș Crăciun se întoarce la casa lui.
Noua Zeelanda
Copacul ce este împodobit de Crăciun se numește “Pohntokawa”. Multe persoane în Noua Zeelanda urmează vechile tradiții engleze în ceea ce privește masa tradițională: curcan, budincă de stafide și salate reci. Nimeni nu consideră Crăciunul complet fără prăjitura “Pavlova” – preparată din bezea și decorată cu kiwi, căpșuni și frișcă. Deoarece foarte mulți oameni din emisfera nordică trăiesc acum în Noua Zeelanda a devenit o obisnuință să se serbeze Crăciunul de două ori într-un an – o data pe 25 Decembrie și a doua oara în iulie, atunci când este mijlocul iernii.
Olanda
În Olanda, numele Sfântului Nicolas este Sinterklaas. Copiii olandezi știu că Moș Nicolae vine din Spania în ziua de 6 decembrie. În seara din ajunul venirii Moșului Nicolae copiii își umplu ghetuțele cu fân si zahăr pentru calul moșului iar dimineața când se trezesc, copiii găsesc ghetuțele pline cu daruri cum ar fi nuci și bomboane. Uneori, moșul apare în carne și oase în casele oamenilor împreună cu asistentul sau Black Pete. Moș Nicolae îi intreabă pe copii dacă au fost cuminți în anul care a trecut.
Finlanda
În Finlanda familiile se reunesc pentru a petrece Crăciunul, cea mai importantaă sărbătoare a anului. Seara, în jurul orei 17.00, familiile pleacă la biserică pentru slujbe speciale în care se aprind lumânari la mormintele celor dragi. Imaginea miilor de lumânări ce luminează noaptea este una pe care cu greu o poți uita. În Ajunul Crăciunului, copiii așteaptă sosirea lui Moș Crăciun care pune mereu aceeași întrebare: “Sunt cumva copii cuminți aici?”. Răspunsul entuziasmat este, bineînteles, același “Da”! Mosul are o desagă plină de cadouri, iar în timp ce “slujitorii” lui îl ajuta să le împartă, el povestește celor mici despre caălătoria grea pe care o face din Laponia.
Suedia
În Suedia, cea mai importantă zi este ajunul Craciunului. O masă specială este pregătită pentru Ajunul Crăciunului – șuncă, pește și fasole – aceasta este și prilejul cu care rudele își fac daruri. Mulți suedezi merg la biserică în dimineața zilei de Crăciun. Crăciunul se numește la suedezi Jul și este urmat de alte sărbători.
Elveția
În Elvetia, Samichlaus (Moș Crăciun) are întotdeauna sarcina grea de a aduce și pomul de Crăciun în casele oamenilor. Acest obicei se păstrează încă din 1775. O altă tradiție a elvețienilor este "Parada ridichilor luminate". Copiii ajutati de părinți se înarmează cu ustensile specializate și scobesc cu mare grija câte o ridiche mare de luna, alb-violet, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături și forme (steluțele si brăduții sunt cele mai frecvente decorații). Similar cu dovleacul de Halloween, în ridichea împodobită micuții elvețieni pun o lumânare lungă și poartă ridichea ca pe o faclă, ori o agață cu trei sfori fixate la un băț, ca pe un lampion. Conform planului și tradiției, părinții și copiii se întâlnesc în diverse locuri din sat și pleacă la ora 18:00, ordonat și disciplinat, cu ridichile luminate, spre curtea școlii. Acolo, copiii cântă în cor cântecele.
Franța
Pe vremuri în Franța, Sfântul Nicolae aducea cadouri micuților în ziua de 6 decembrie (tradiția se mai păstreaza încă în unele zone din nordul tarii). În cea mai mare parte a Frantei, Père Noel (Mos Crăciun) i-a luat locul lui Moș Nicolae. Père Noel vine în casele francezilor în noaptea de 24 decembrie și pune cadouri în ghetuțe. Punctul culminant al mesei de Crăciun pentru francezi este tradiționala "Bûche de Noel", o prajitură de ciocolată prezentată la masă sub formă de buturugă.
Germania
În Germania, ajunul Craciunului este cea mai importantă zi de sărbătoare. În ziua de ajun, familia se adună pentru cină și pentru a merge împreună la biserică la Mesa din noaptea de Crăciun. În unele familii se obișnuiește ca de Crăciun să se cânte colinde, dar, pentru cei mai mulți nemți Crăciunul este un moment de reflexie și analiză.
Jamaica
Colindele de Crăciun în Jamaica sunt aceleași melodii populare întâlnite în lume (Jingle Bells, Holy Night, Silent Night etc.) dar mai multe colinde sunt cântate în ritm de raggae. Masa de Crăciun cea mai importantă este prânzul. Ea include orez, pui, carne de bou și capră picantă și, mai rar, friptură de vită sau porc.
Rusia
În zilele URSS-ului, Crăciunul nu prea era sărbătorit. Anul Nou (Revelionul) era ocazia cu care – pe atunci Moș Gerilă – aducea cadouri copiilor. Odată cu căderea comunismului, Crăciunul a început să fie sărbatorit în mod deschis – fie pe 25 decembrie sau, de cei mai mulți dintre ruși, pe 7 ianuarie.Rușii care sărbătoresc pe 7 ianuarie se ghidează după mai vechiul calendar Iulian. Rușii mănânca la masa de Crăciun prăjituri, plăcinte și găluști de carne.
Spania
Cine merge în însorita Spanie de Crăciun poate crede că sărbatoarea a fost anulată. Cu toate acestea, Crăciunul este sărbătorit, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi (Reyes Magos). Spaniolii și portughezii au introdus pomul de Crăciun în America Latină, dar cum acolo nu există conifere, sud americanii decorează cactuși, pini sau brazi din plastic.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
