Procesul de pace din Orientul Mijlociu pare din nou compromis. La 10 zile dupa ce organizatiile palestiniene acceptasera sa-si suspende pe o perioada de trei luni atacurile antiisraliene, sansele aplicarii cu succes a planului international de rezolvare a conflictului s-au diminuat simtitor.
Mai intai a fost explozia de la un bloc de locuinte din nordul Tel Avivului, soldata cu doi morti si despre care s-a crezut initial ca este vorba de un incident nefericit provocat de o scurgere de gaze. Pana la comunicatul gruparii extremiste Jihadul islamic de revendicare a atentatului. Raspunsul Israelului a fost prompt: se intrerupe orice dialog cu partea palestiniana. Jihadul islamic a aruncat in aer toate eforturile de pace, a afirmat guvernul premierului Ariel Sharon. -Incetarea focului nu presupune anularea actiunilor reale de lichidare a infrastructurilor terorismului-, au subliniat surse ale cabinetului israelian.
De partea cealalta a baricadei, primul-ministru palestinian, Mahmud Abbas, a recurs la o manevra extrema, refuzand o intrevedere cu omologul sau israelian, prevazuta pentru astazi. Sharon si Abbas, cunoscut si ca Abu Mazen, au inceput sa se intalneasca regulat dupa summitul trilateral de la Aqaba, patronat de presedintele Statelor Unite, George W. Bush, si unde a fost adoptata -foaia de parcurs-, denumire data planului de pace pus la punct de SUA, Rusia, ONU si UE. Armistitiul temporar si care s-a dovedit a fi de foarte scurta durata a fost principalul rezultat al acestor negocieri. E adevarat, motivul anularii discutiei cu Sharon nu s-a rezumat doar la explozia de la Tel Aviv. Decizia fusese luata in ajun, la reuniunea comitetului central al miscarii Fatah, condusa de liderul palestinian, Yasser Arafat. Si unde s-a spus ca Abbas a mers prea departe in relatiile lui cu Sharon si ca, prin urmare, aceste intalniri trebuie sa inceteze.
Pus in fata faptului implinit, Abbas a redactat doua scrisori adresate lui Arafat: intr-una ii recomanda liderului palestinian sa-si dea demisia, cealalta fiind, de fapt, propria lui cerere de eliberare din functie. Pe acest fundal, este foarte posibil ca gestul Jihadului islamic sa fi fost determinat de neintelegerile aparute la nivelul conducerii palestiniene. Ipoteza avansata de analistii occidentali, in opinia carora, indiferent de cauza reala a atentatului sinucigas de ieri dimineata, este evident ca Arafat a reusit sa clatine serios pozitia primului sau ministru. In ultima instanta, liderul palestinian nu s-a impacat niciodata cu ideea de a fi cedat in fata americanilor, acceptand candidatura lui Abu Mazen. Dar nu este exclus ca atacul terorist sa fi fost replica la refuzul Israelului de a extinde la 6.000 numarul palestinienilor care ar urma sa fie eliberati din inchisorile israeliene, masura care sa-i vizeze inclusiv pe detinutii Hamas, ai Jihadului islamic si ai Frontului popular.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
