Doar banii sunt de vina!

-Rusia a pierdut deja razboiul din Irak si, de aceea, ea trebuie urgent sa se impace cu Statele Unite-, avertiza, zilele trecute, presa moscovita, punand la zid diplomatia tarii pentru ceea ce ziaristii si analistii numesc -lipsa de orientare-. In acest timp, peste Ocean, -Wall Street Journal- aprecia ca prapastia creata in raporturile dintre Rusia si Statele Unite din cauza razboiului din Irak demonstreaza cat de fragila este, in realitate, atat de mediatizata prietenie -deosebita- dintre George W. Bush si Vladimir Putin. Oferind elemente noi, -Financial Times- nota, la randul lui, ca motivul tensiunii dintre cele doua puteri il constituie comertul cu armament al Rusiei.

-Impotriva curentului-

Diplomatia rusa, scria -Izvestia- intr-un articol cu titlul -Impotriva curentului-, a adoptat o politica -bazata nu pe o evaluare reala a situatiei, ci pe mituri, iar propunerea de rezolvare a crizei irakiene prin ONU este pur si simplu ireala-. Dintre miturile invocate, ziarul evidentiaza -convingerea ca, pe masura ce numarul victimelor in randul trupelor SUA va creste, americanii vor deveni victime ale <sindromului razboiului din Vietnam> si vor pleca din Irak-. Or, sublinia -Izvestia-, infrangerea americanilor, -atat de dorita de majoritatea populatiei noastre, va costa Rusia mult mai mult decat alungarea regimului lui Saddam Hussein-. Prin urmare, concluziona cotidianul, nu exista alternativa impacarii.

-Fara manusi-

Detaliind, -Wall Street Journal- preciza ca -daca Washingtonul va continua razboiul impotriva <axei raului>, in special impotriva Irakului si a Coreii de Nord, state care intretin cu Rusia stranse legaturi de colaborare economica si politica, raporturile ruso-americane ar putea deveni si mai incordate-. Pe de alta parte, daca SUA vor incerca sa-si lamureasca divergentele cu Iranul recurgand la metode care ar putea infuria Kremlinul, Rusia nu va pregeta sa raspunda de o maniera adecvata, -adica fara manusi-, potrivit analistului rus Serghei Markov, directorul Institutului pentru Canada si SUA.

-Prietenie deosebita-

Pana la razboiul din Irak, atat Kremlinul, cat si Washingtonul s-au intrecut cu laude la adresa -prieteniei deosebite- instalate intre presedintii Bush si Putin. Era, practic, o solutie de compromis, convenita de ambii lideri dupa ce a devenit evidenta imposibilitatea ajungerii la un consens in probleme precum extinderea Aliantei Nord-Atlantice sau soarta tratatului ABM de dezarmare nucleara, incalcat unilateral de SUA. S-a creat, astfel, impresia ca mult-laudata prietenie poate realiza multe. Au intervenit insa mai vechile suspiciuni, sub a caror presiune, tot mai accentuata pe fundalul neintelegerilor generate de criza irakiana, bunavointa afisata de Bush si Putin a inceput serios sa -trosneasca din incheieturi-, potrivit presei occidentale. Iar aceasta armonie s-a destramat definitiv in momentul in care administratia de la Casa Alba a condamnat Rusia pentru livrarile ei de armament catre Irak.

Iesiri la rampa

Moscova a negat toate acuzatiile, invinuind, in schimb, Statele Unite de spionaj la granitele Rusiei cu Georgia. A urmat un schimb de replici destul de dur, o convorbire telefonica intre Bush si Putin, care nu a avut insa darul de a imbunatati lucrurile. Dimpotriva, se poate spune, locatarul de la Kremlin iesind, ulterior, la rampa, pentru a declara, intr-un cadru oficial si solemn, ca situatia din Irak -reprezinta cea mai serioasa criza de la sfarsitul razboiului rece-. Cu acelasi prilej, el atragea atentia asupra faptului ca -ceea ce se intampla in Irak constituie o amenintare directa pentru securitatea Comunitatii Statelor Independente, pentru stabilitatea globala si pentru dreptul international-. Orice punte de dialog dintre Washington si Moscova se afla, de atunci, sub un mare semn al incertudinii.

Angajamente scrise si verbale

Se putea evita o asemenea evolutie? Analistii de pe ambele maluri ale Oceanului sunt de parere ca da. Actualul impas, afirma comentatorii americani, nu s-ar fi produs daca Statele Unite ar fi primit din partea Kremlinului macar o -aprobare tacita- pentru interventia lor militara in Irak. Un asemenea accept ar fi venit daca responsabilii de la Casa Alba s-ar fi angajat altfel decat verbal sa respecte interesele economice ale Rusiei in Irak, s-a facut auzit raspunsul expertilor rusi. In ultima instanta, Putin este constient de faptul ca fara o economie stabila, fara un buget federal la fel de stabil, nu se poate vorbi despre o putere de influenta in plan politic.

Perspectiva -castigului-

Privind lucrurile din perspectiva -castigului-, chestiunea referitoare la livrarile de armament rusesc catre Irak imbraca o cu totul alta haina. Mai ales ca, in afara cadrului oficial, guvernantii de la Moscova evoca plini de mandrie -perspectiva ca tehnica rusa de lupta sa fie folosita cu succes impotriva trupelor americane-, dupa cum scria -Financial Times-. -Americanii sunt razbunatori- – aprecia, pentru presa rusa, Vaghit Kocetkov, director adjunct al Biroului de proiectari militare (KBP), una dintre institutiile suspectate de SUA de livrari ilegale de arme catre Bagdad. -In ultimii 10 ani, intreprinderile noastre au avut o prezenta de trei ori mai mare pe pietele de resort din Orientul Mijlociu, reusind sa convingem statele arabe ca armele noastre sunt cele mai bune din lume-, explica el. Pe la inceputul acestui an, cand razboiul din Irak nu batea inca la usa, mass-media rusa a scris in termeni dintre cei mai laudativi despre rezultatele deosebite inregistrate de industria de armament a Rusiei. In acest context, s-a subliniat ca, potrivit datelor statistice pe anul 2002, Rusia s-a situat pe primul loc la exportul de armament.