Pornind de la declatiile din ultimul timp ale diferitilor responsabili ai UE, se pare ca Bruxelles este decis sa puna punct procesului de extindere a Uniunii. Dar nu acum, ci dupa urmatorul val al largirii, prevazut pentru 2007. O asemenea perspectiva a fost evocata, in urma cu cateva zile, de comisarul european pentru extindere, Gunter Verheugen. In prezent, spunea el, nu exista decat -semne de intrebare- legate de continuarea procesului de largire dupa 2007, data la care, probabil, vor adera Romania si Bulgaria. -Marea intrebare care se pune dupa aceea se refera la Rusia, Caucaz, coasta Africii de Nord. Insa, in calitate de comisar pentru extindere, cred ca mi-am atins limitele imaginatiei-, explica Verheugen.
Completand, oarecum, ideea sugerata de colegul sau, comisarul european pentru relatii externe, Chris Patten, atragea atentia, intr-un interviu publicat ieri de cotidianul francez -Le Figaro-, ca viitoarele granite ale Uuniunii Europene nu trebuie sa se transforme in noi linii de delimitare intre statele membre ale UE si cele ramase in afara comunitatii.
Metoda de vindere a ranilor trecutului
Primirea de noi membri din cadrul fostului bloc din Est, spunea Patten, nu este doar o metoda de a vindeca ranile trecutului. Perspectiva integrarii in UE, explica in continuare comisarul european, a permis statelor candidate sa treaca printr-un proces de tranzitie remarcabil de armonios si calm, comparativ cu trecutul lor comuist. -Propunandu-le un viitor limpede, i-am ajutat sa stabilizeze ceea ce putea fi un prezent tumultuos-, lansa Patten in interviul mentionat. In context, comisarul pentru relatii externe avertiza ca procesul de extindere nu se va prelungi la nesfarsit. Uniunea trebuie sa-si stabileasca limitele, fara insa a genera aparitia de noi falii pe continentul european, preciza el.
-Bogati- si -dezmosteniti-
Grea misiune, tinand cont ca, viitoarea granita rasariteana a Uniunii, ce se va intinde pe o lungime de 3.000 de kilometri va lasa -dincolo- importante minoritati de polonezi, unguri, slovaci si romani. Ca atare, Patten a sugerat ca noile linii de demarcatie ale UE, care o vor separa de Ucraina, Republica Belarus si Rusia, iar dupa aderarea Romaniei, preconizata pentru 2007, si de Republica Moldova, ar trebui sa functioneze atat ca pasarele, cat si ca frontiere, astfel incat sa se dezvolte prosperitatea si sa nu fie o linie de divizare intre -bogatii- din Uniunea Europeana si -dezmonstenitii- din cealalta tabara.
Aceleasi valori si principii
Pentru Belarus, explica Patten, democratia este inca un obiectiv indepartat. Republica Moldova este cea mai saraca tara din Europa. Aspiratiile Ucrainei de a se apropia de UE si de Alianta Nord-Atlantica au, cel putin deocamdata, un pregnant caracter declarativ, nefiind urmare de progrese esentiale, atat in plan economic, cat si politic. Cu toate acestea, mentiona comisarul european in paginile ziarului -Le Figaro-, Uniunea Europeana are misiunea de a face in asa fel incat aceleasi valori si principii sa fie aplicate de ambele parti ale frontierei europene. In acest sens, o cooperare sporita cu Rusia este indispensabila, sublinia Patten. Ultima remarca nu este intamplatoare. Zilele trecute, Patten si seful diplomatiei europene, Javier Solana, au trebuit sa faca fata unor dificile negocieri cu reprezentatii Moscovei pe problema Kaliningradului, teritoriu rus cuprins intre Polonia si Lituania, care va deveni enclava rusa in UE. Cum era de asteptat, discutiile n-au reusit sa rezolve problema circulatiei populatiei din Kaliningrad dupa extinderea Uniunii. Dar toti protagonistii au evocat progrese majore in apropierea pozitiilor celor doua parti.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
