La reuniunea expertilor juridici, care a avut loc marti la Bruxelles, Uniunea Europeana a mai facut un pas inapoi in privinta Curtii Penale Internationale si a diferendului cu Statele Unite. Sefii departamentelor juridice din Ministerele de Externe ale statelor membre au pus la punct o solutie de compromis, care va fi analizata si astazi de catre ambasadorii pe langa Comitetul Politic de Securitate al Uniunii Europene. O decizie definitiva va trebuie asteptata insa pana la sfarsitul acestei luni, la urmatoarea reuniune a ministrilor de externe de la Bruxelles.
Doua conditii
Concret, expertii juridici au cazut de acord ca exceptarea tuturor cetatenilor americani de la judecata Curtii Penale Internationale este -inacceptabila-. Pot fi incheiate insa acorduri bilaterale cu Statele Unite pentru garantarea imunitatii doar in cazul militarilor si al personalului oficial trimis in misiune de catre Departamentul de Stat de la Washington. Acestia vor fi judecati pentru crimele comise de catre tribunalele nationale. In plus, acordurile bilaterale nu pot fi reciproce. Cu alte cuvinte, cetatenii unui stat care incheie un astfel de acord cu partea americana vor fi extradati Curtii Penale Internationale in cazul in care au fost acuzati de crime de razboi, iar tara respectiva va respecta intru totul prevederile Statutului de la Roma, prin care a luat fiinta aceasta inalta instanta de judecata.
Presupunand ca aceasta va ramane si pozitia oficiala a Uniunii Europene, cazul Romaniei se prezinta astfel. Daca acordul bilateral semnat de Bucuresti ofera imunitate tuturor cetatenilor Statelor Unite si prevederile sale au caracter de reciprocitate, atunci acesta va fi considerat drept -inacceptabil- de catre Uniunea Europeana. Pana la ratificarea acordului in Parlament, autoritatile romane nu pot furniza insa detalii cu privire la clauzele stipulate in acordul bilateral semnat la 1 august cu Statele Unite.
Este evident ca Uniunea Europeana incearca cu toate resursele sa ajunga la o solutie de compromis, pentru ca aceasta complicata chestiune juridica sa nu duca la escaladarea tensiunilor cu Statele Unite. Washingtonul continua puternica sa campanie diplomatica pentru a convinge state semnatare ale Statutului de la Roma sa ofere imunitate cetatenilor sai. In luna mai, Administratia Bush a respins semnatura pe care presedintele Bill Clinton o pusese pe documentul de creare a Curtii Penale Internationale. In iulie, Statele Unite au obtinut, printr-o rezolutie a ONU, o perioada de gratie de un an, timp in care militarii sai aflati in misiuni de mentinere a pacii si acuzati de crime de razboi nu vor fi extradati Curtii Penale Internationale.
78 de state cu drepturi depline la CPI
In acest timp, consiliul director al Curtii Penale Internationale s-a reunit pentru prima data marti. Cu aceasta ocazie, reprezentantul Iordaniei la ONU, printul Zeid Ra*ad Zeid al-Hussein a fost ales la conducerea primei Adunari a Statelor care au semnat Statutul de la Roma. Adunarea Statelor este instanta suprema a acestui tribunal international care are competenta de a judeca cele mai grave delicte, precum genocidul sau crimele impotriva umanitatii. Printul a fost ales in functie in aclamatiile delegatilor celor 78 de state cu drepturi depline in aceasta Adunare a Statelor semnatare. Aceste 78 de state au semnat si ratificat Statutul de la Roma, in timp ce alte 61 de state semnatare nu au ratificat documentul in cadrul parlamentelor nationale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
