O analiza atenta a situatiilor politice existente in diferite tari europene ne releva o realitate extrem de interesanta si, in consecinta, viu comentata de analisti. Aproape ca nu exista structuri de conducere europene – la cel mai inalt nivel – care sa nu includa pe lista lor de personal fosti agenti secreti, spioni, in cazul statelor occidentale, sau colaboratori ai securitatii, in Europa de Est. Pornind de la Vladimir Putin sau Alexander Kwasniewski si pana la tatal reginei Olandei, multi lideri au avut de-a face, intr-un fel sau altul, cu serviciile secrete. Fie de bunavoie, fie obligati, cum sustin unii lideri din fostul bloc comunist, fie din convingere sau pasiune, toti care au avut de-a face cu acest gen de activitate dispun de un back-ground care pare sa fie o adevarata conditie a accesului la Putere.
Unii comentatori sustin ca lumea intreaga ar fi de fapt condusa de retelele de spionaj si de serviciile secrete care ofera informatiile care stau la baza celor mai importante decizii.
Pentru cine s-au deschis arhivele securitatii?
Dupa caderea cortinei de fier, multe state din fostul bloc comunist s-au laudat ca au deschis arhivele securitatii, ca oricine are acces la ele daca doreste sa afle ceva. Dar se intereseaza oare cineva cu adevarat de aceste documente care au fost pastrate? Nu trebuie uitat ca, imediat dupa schimbarea la sfarsitul anilor *80, multe state au ars o parte a documentatiei. Este si cazul arhivei STASI din Germania de Est. Intrebarea despre utilitatea acestor arhive persista. Cine cerceteaza cu folos aceste documente? Intrebarea isi are rostul in special in contextul in care lideri de partid si chiar de state se dovedesc a fi fost colaboratori ai securitatii mult prea tarziu, de obicei cand beneficiaza deja de imunitatea unui post important. Este cazul premierului ungar, Peter Medgyessy, sau a fostului lider de partid german, Gregor Gysi. Asemanatoare este si situatia fostului ministru de externe ceh, Jan Kavan, sau a popularului ex-premier slovac, Vladimir Meciar.
Au sau n-au acces la putere fostii agenti?
Este o problema care ii framanta pe cei mai multi lideri din fostul bloc comunist. Este insa vorba mai mult despre o dezbatere de fatada. Realitatea demonstreaza ca zeci de agenti au ajuns foarte sus pe treptele ierarhice ale conducerilor de stat sau de partid. Cehia este poate singura tara est-europeana care blocheaza prin lege accesul fostilor colaboratori cu securitatea la structurile de conducere. Chiar mai mult, autoritatile de la Praga au o lista completa cu acesti colaboratori, lista care in curand va putea fi consultata, pentru mai buna informare a cetatenilor, chiar si pe Internet.
Cea mai ingrijoratoare situatie pare sa fie in Slovacia. Fostii colaboratori sunt bine infiltrati in structurile de conducere, iar apreciatul candidat pentru apropiatele alegeri a fost un informator notoriu al securitatii. Meciar avea sarcina sa urmareasca si sa documenteze o personalitate de seama a Primaverii de la Praga, Alexander Dupcek. Meciar neaga acuzatiile, insa nu poate da un raspuns coerent la intrebarea de ce nu a dispus, in timpul mandatului sau, deschiderea arhivelor securitatii.
De altfel, Slovacia de-abia acum dezbate un proiect de lege cu privire la accesul la arhivele securitatii.
Polonia ofera si ea un exemplu elocvent despre reintegrarea fostilor colaboratori ai securitatii. Jozef Olesky a fost demis in 1996 din functia de premier, insa in prezent este presedintele Comisiei parlamentare insarcinate cu integrarea europeana.
De departe cel mai elocvent exemplu este oferit de Rusia. Trecutul de spion al lui Putin e privit de popor ca o adevarata perioada de glorie si este admirat nu doar pentru ceea ce este, ci si pentru ce a fost. Se stie ca Putin a spionat ani la rand in Dresda, trimitand regulat informatii despre nemtii Moscovei.
Modelul occidental al spionului este cel care pare sa fi servit esticilor in reintegrarea si chiar aprecierea celor care de fapt ar trebui sa fie detestati pentru ceea ce au facut. Spionul occidental este un James Bond apreciat pentru curajul si iscusinta sa. Recunoasterea si promovarea fac parte din cariera. Pentru a aminti un singur exemplu elocvent ar fi de vorbit despre tatal reginei Beatrix a Olandei, care a lucrat pentru opt servicii secrete. Si nu este deloc detestat pentru aceasta. Din contra. Implicarea spionilor in conducerea lumii pare sa fie o adevarata intriga tesuta de mintile iscusite care se afla in culisele scenelor politice.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
