Extinderea europeana se impleticeste in dreptul Varsoviei

Nu mai sunt nici doua saptamani pana la summitul de la Copenhaga – acolo unde ar trebui sa se oficializeze incheierea negocierilor de aderare cu primele 10 state candidate – insa cursa cu obstacole a extinderii Uniunii Europene este departe de a intra in linie dreapta. Polonia a pus un nou obstacol in calea unei Europe a Celor 25 vineri seara, cand guvernul de la Varsovia a respins programul final de finantare propus de Danemarca. Partidul Taranistilor, partener la guvernarea de stanga a lui Leszek Miller, este cel care a fortat aceasta decizie, amenintand ca se retrage din coalitie din cauza ca echipa de negociatori de la Bruxelles nu este capabila sa depuna toate eforturile pentru stabilirea unor termeni avantajosi de integrare a Poloniei in Uniunea Europeana.

Marul discordiei: aceleasi controversate subventii agricole. Danemarca, statul care detine presedintia Uniunii Europene, a prezentat in urma cu cateva zile un program financiar pentru statele candidate in valoare totala de 2,5 miliarde de euro. Mare parte a acestor fonduri – un miliard de euro – ar urma sa se duca spre fermierii din centrul Europei sub forma de subventii directe, incepand cu 2004. In perioada 2004-2007, guvernele viitoarelor state membre vor putea completa aceste subventii directe cu fonduri bugetare, in limita unui sprijin financiar total de cel mult 40% din cel acordat fermierilor din tarile cu vechi state de plata in Uniunea Europeana. Egalitatea intre fermierii din vest si cei din est ar urma sa devina realitate abia in 2013, conform propunerii daneze prezentate saptamana trecuta. Varsovia doreste ca acest termen sa nu fie atat de indepartat, solicita majorarea cotelor de productie la zahar si lapte, precum si suplimentarea fondurilor de dezvoltare pentru regiunile rurale. In caz contrar – avertizeaza Partidul Taranist – competitivitatea fermierilor polonezi pe piata europeana ar fi grav afectata si rata somajului ar creste mult peste actualul nivel de 18%. -Nu putem accepta acest lucru. Daca nu vom obtine un rezultat in favoarea noastra, Partidului Taranist ii va fi foarte greu sa sustina un vot favorabil integrarii europene in cadrul referendumului din primavara viitoare-, a subliniat liderul taranist, Jaroslaw Kalinowski.

-Nu suntem europeni de categoria a doua-

Temerile Poloniei sunt indreptatite si este de ajuns un singur exemplu pentru a justifica aceasta afirmatie. In 12 ani, dupa caderea regimului comunist, Stanislaw Lemiesz a transformat mica sa proprietate din Garwolin – la circa 60 de kilometri est de Varsovia – intr-o ferma moderna dedicata cresteri porcilor. Pentru asta s-a imprumutat insa de la bancile locale, a lucrat mult, a facut proiecte, insa este departe de a privi in mod optimist viitorul. Carnea de porc si de pui, subventionata de Uniunea Europeana, inunda pietele din Europa centrala inlaturand produsele poloneze. -Este imposbil sa faci fata concurentei in aceste conditii- – isi exprima nemultumirea Stanislaw Lemiesz unui jurnalist de la cotidianul italian -Corriere della Sera-. -Ori pornim toti de pe aceeasi pozitie, ori intrarea in Uniunea Europeana va insemna pentru noi sfarsitul-. Mai la nord, in localitatea Kurow, Kazimiersz Koza are motive de satisfactie. A investit aproape 100.000 de euro in fabrica specializata pe producerea laptelui si dotata cu cele mai moderne tehnologii. A studiat in Statele Unite si a reusit sa creeze o fabrica performanta, care exporta lapte praf mai ales in Olanda si Germania. Este satisfacut, insa nu vede cu ochi buni intrarea in Uniunea Europeana. Se simte discriminat de Bruxelles, prost guvernat de actuala coalitie de la Varsovia, pregatit sa spuna -nu- extinderii. -Daca nu vor decide sa aplice aceleasi legi pentru toti si sa creasca cotele de productie pentru lapte, atunci costurile se vor mari si preturile vor scadea. Ce sens are sa faci parte din familia europeana ca membri de categoria a doua, condamnati sa lucreze in conditii de inferioritate?-, se intreaba Kazimiersz Koza.

Dupa caderea comunismului, nici un guvern nu s-a implicat in mod curajos pentru a moderniza agricultura poloneza – sunt doua milioane de ferme, cu o suprafata medie de cate opt hectare, unde munceste circa 20% din populatia activa a tarii. Fermierii polonezi se considera deja marii perdanti ai perioadei de tranzitie din ultimii ani, cand sprijinul financiar al guvernelor a mers mai mult catre dezvoltarea industriei, iar acum acestia se tem ca putinul pe care au reusit sa-l realizeze va fi spulberat de concurenta neloiala a produselor din Europa Occidentala.

Ingrijorare si la Bucuresti

In aceste conditii, sunt evidente temerile ca decizia Poloniei de a respinge pachetul financiar oferit de Danemarca ar putea avea ca efect prelungirea rundei finale de negocieri cu cele 10 state candidate la aderare in 2004. Ingrijorarea a ajuns pana la Bucuresti. Negociatorul-sef al Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, Vasile Puscas, se teme ca -decizia Poloniei ar putea capta intreaga atentie a Comisiei de la Bruxelles si ar putea dauna ritmului negocierilor cu Romania si Bulgaria-. In opinia acestuia, situatia nou aparuta demonstreaza ca decizia politica de extindere este greu de indeplinit in mod practic, mai ales in cazul unor state mari cum sunt Polonia si Romania. -Trebuie sa fim constienti ca si negocierle de aderare a Romaniei la Uniune sunt foarte dificile, dar speram ca atat noi, cat si Europa sa desprindem concluzii utile din episoadele negocierii cu Polonia si cu alte tari-, a conchis Vasile Puscas.