Extinderea zonei euro, tot mai dificila

Banca Central Europeana are in aceasta perioada un program destul de incarcat, deoarece noile state membre bat deja la portile institutiei, solicitand permisiunea de a adera la zona euro. Pentru cei care au urmarit esecurile acestui proiect, interesul fata de moneda unica poate parea surprinzator. Cu toate acestea, exista suficienti amatori pentru o astfel de provocare, constata un comentariu semnat de publicatia -The Times-.

In fruntea listei se afla Slovenia, urmata la mica distanta de Lituania si Estonia, toate trei dorindu-si sa adere anul viitor la Uniunea Economica si Monetara a Uniunii Europene (EMU). Cu toate acestea, observa autorul editorialului, extinderea zonei euro (care in prezent numara 12 state) ridica o serie de intrebari. Banca Central Europeana (ECB) va ura bun venit candidatelor sau va incerca sa amane integrarea lor? Care va fi impactul noilor membre asupra uniunii monetare? Vor reusi aceste tari sa valorifice la maximum implicarea lor in proiectul euro?

Schimbare

Odinioara, aceste amatoare ale monedei unice ar fi fost primite cu bratele deschise. De fapt, posibila lor aderare la moneda unica europeana a facut parte din contractul incheiat cu Bruxelles. Cu toate acestea, atitudinile s-au schimbat de-a lungul timpului, iar ECB si politicienii din zona euro au devenit reticenti la o astfel de extindere. Unul dintre motive este criza legata de largirea Uniunii in ansamblul ei. In conditiile in care populatia a devenit ostila extinderii, politicienii care militeaza pentru includerea noilor state membre in zona euro risca sa isi diminueze popularitatea. Pe de alta parte, avand in vedere ca mezinele UE agreeaza mai degraba stilul de reforma economica anglo-saxon, vechile state membre s-ar putea teme de faptul ca extinderea zonei euro va determina in final transformarea uniunii monetare intr-un mijloc de incurajare a reformei economice, si mai putin intr-un instrument pentru atingerea scopurilor politice. Dupa cum arata economistul Goldman Sachs intr-o analiza recenta, acesta nu ar fi in mod obligatoriu un lucru rau. Insa castigurile obtinute din extinderea zonei euro ar putea fi atenuate de riscurile economice considerabile pe care le va genera o uniune monetara extinsa.

Probleme

Aplicarea unei rate unice a dobanzii pentru toate cele 12 membre ale zonei euro a determinat deja dezechilibre economice, dar si tensiuni politice semnificative. Toate acestea au alimentat speculatia ca uniunea monetara risca sa se prabuseasca. Situatia risca sa fie complicata si mai mult de primirea unor noi membre, care, la randul lor, se confrunta cu probleme proprii, cum ar fi spre exemplu Letonia si Estonia, care au o rata mare a inflatiei. Autorul articolului este de parere ca Slovenia are sanse mari sa devina cel de-al 13-lea membru al zonei euro, incepand de anul viitor. Insa, dincolo de acest numar, primirea altor state se poate dovedi nenorocoasa nu doar pentru unele tari, ci pentru intreaga zona euro.

Optiuni

Chiar daca majoritatea mezinelor UE nu pun sub semnul intrebarii adoptarea monedei unice europene, considerand ca aceasta optiune a fost bifata odata cu aderarea la Uniune, se pare ca exista si state care nu se grabesc sa faca acest pas inainte de a cere opinia populatiei.

Presedintele polonez, Lech Kaczynski, a declarat deja ca adoptarea monedei unice ar trebui amanata cat mai mult deoarece acest pas va diminua nivelul de viata al populatiei. Varsovia a dat de inteles ca va organiza si un referendum pentru a vedea in ce masura cetatenii sunt de acord cu aderarea la zona euro. Un anunt asemanator a fost facut si de catre Budapesta, cu mentiunea ca Ungaria va intra in zona euro, chiar daca majoritatea se va pronunta impotriva. -Va fi mai degraba un referendum care sa ilustreze parerea populatiei, fara sa impuna luarea unei decizii-, a declarat Andras Batiz, reprezentant al executivului ungar. Unii analisti au considerat insa ca anuntul Budapestei face parte din seria declaratiilor electorale care preced alegerile legislative din 9 si 23 aprilie.