Cu cateva zile inainte de primul tur al alegerilor prezidentiale, doi din trei francezi refuza sa isi acorde sprijinul principalilor candidati – Jacques Chirac si Lionel Jospin -, in timp ce un alegator din patru se pronunta in favoarea reprezentantilor partidelor extremiste. Presedintele si premierul nu au reusit sa adune de partea lor si alti alegatori in afara de cei fideli, pe care au putut conta si la precedentele alegeri. In fata programelor prezentante de acestia, care par sa nu aduca nimic nou, francezii isi indreapta privirea spre candidatii considerati cu mai putine sanse de a ocupa fotoliul de la Palatul Elysees, si in special catre cei cinci candidati ai partidelor de extrema dreapta sau stanga. Acestea ar fi aspectele inedite si surprinzatoare ale actualelor alegeri prezindentiale din Franta, in contextul unei apatii a electoratului si a unor sondaje care anunta un nivel ridicat al absenteismului. Presedintele republicii ar putea fi ales anul acesta de un sfert din francezi.
Dinozaurii politicii franceze
Principalii doi candidati care se vor infrunta la prezindentialele de duminica se afla pe scena politica franceza de ani buni. Jacques Chirac era premier in 1974. Lionel Jospin era secretar al Partidului Socialist in timpul lui Francois Mitterrand. Amandoi au supravietuit lui Bill Clinton, Helmut Kohl sau Margaret Thatcher. Nu e de mirare ca francezii cunosc pe dinafara convingerile politice ale acestora si stiu ce pot face ei pentru tara.
Jacques Chirac – de 30 de ani in politica
Jacques Chirac, candidat din partea partidului de Dreapta -Adunarea pentru Republica- pentru un al doilea mandat la Palatul Elysee, participa pentru a patra oara consecutiv la cursa pentru presedintie, dupa aproape 30 de ani de lupte pe scena politica franceza. Sustinatorii sai il descriu drept un om generos, cald, sincer si deschis, in timp ce adversarii vad in el o persoana inconstanta. La 69 de ani, Chirac isi pastreaza inca reputatia unui om de o energie debordanta.
Jacques Chirac a fost ministru, fara intrerupere, intre 1967 si 1974 (Munca, Buget, Relatiile cu Parlamentul, Agricultura, Interne). In 1976, infiinteaza Partidul Adunarea pentru Republica, din care reuseste sa faca o adevarata masina electorala. Un an dupa aceea, il sfideaza pe pe Valery Giscard D*Estaing si devine primar al Parisului, fotoliu pe care il ocupa pana in 1995, cand este ales presedinte al republicii. Lunga sa domnie la Primaria capitalei va da nastere la mai multe scandaluri, instrumentate in ultimii ani de Procuratura.
Lionel Jospin – un socialist prea apretat
Candidat socialist la alegerile prezidentiale, Jospin si-a cladit imaginea unei persoane riguroase, chiar rigide. Cultiva imaginea unui intelectual, accentuata dup casatoria cu cea de-a doua sa sotie, Sylviane Agacinski. Daca am lua in considerare spusele apropiatilor sai, aceasta femeie inteligenta si eleganta, filosof de profesie, a adus liniste in viata lui Lionel Jospin. Respectul angajamentelor luate, responsabilitate, simplitate si transparenta, acesta este motto-ul actualului premier al Frantei. In aceasta functie, Jospin s-a dovedit adeptul realismului de stanga si o personalitate pragmatica. In fruntea unui guvern de uniune intre socialisti, ecologisti si comunisti, prim-ministrul a reusit sa pastreze un echilibru intre toate aceste forte politice.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
