Filoamericanii din UE impiedica aderarea Turciei

Ministrii de externe ai celor in curand 25 de state membre UE discuta astazi, inca o data, pe marginea Constitutiei europene, in contextul in care asa-numitul grup al tarilor mici a lansat presiuni pe un nou front. Dupa cum a anuntat presedintia italiana a UE, un grup de sapte state, si anume Spania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Cehia, Irlanda si Malta doresc mentionarea in Constitutia aflata pe ultimii metri de dezbateri a -valorilor crestine- ale continentului. In cadrul dezbaterilor din Conventia Europeana, axa Paris – Berlinul – Londra a reusit o formula de compromis care ocoleste cuvantul -crestin- la capitolul valorilor culturale ale Europei. Introducerea lui ar face inutile aspiratiile Turciei la statutul de membru UE si ar forta-o sa se multumeasca doar cu cel de membru NATO, de altfel singurul stat musulman al Aliantei. Presedintele francez, Jacques Chirac, a explicat raspicat ca Parisul tine sa apere caracterul laic al statului francez si din acest motiv nu va accepta nici o referinta religioasa in Constitutia europeana. Pe de alta parte, aliatul declarat al Frantei, Germania, mai exact guvernul social-democrat al cancelatului Schroder, sprijina inceperea negocierilor de aderare a Turciei la UE, pe care Ankara le previzioneaza, pe baza diferitelor semnale primite, la sfarsitul anului viitor. Mai mult, Parlamentul European a exclus printr-un vot destul de strans referirea la -radacinile iudeo-crestine- ale Europei, iar Italia se fereste sa ia o pozitie in aceasta problema, si nu intamplator, ci pentru ca premierul Berlusconi este unul dintre sustinatorii ferventi ai aderarii Turciei.

Grupul dominat de Spania si Polonia mai are deschis un front de lupta cu -marile puteri-, adica Franta si Germania, legat de ceea ce Madridul si Varsovia numesc impartirea inegala a puterii in viitoarea Uniune largita. Este vorba mai intai despre presedintia continentului. -Cei mari- doresc un presedinte care sa prezideze cel mai inalt for de decizie, Consiliul European, un presedinte ales de catre Parlamentul European, iar -cei mici- argumenteaza ca sansele de a influenta o decizie negociata intre -marile puteri- ar fi garantate doar de un sistem prin care deciziile sa fie luate prin rotatie in cadrul reuniunilor Consiliului European, reprezentat de sefii de stat si de guvern, sub bagheta unui presedinte care sa se aleaga la fiecare doi ani.

Mai este in discutie si numarul de comisari, 15 potrivit actualului proiect, 25 dupa cum ar dori adversarii lui, cate unul de fiecare stat membru. Una peste alta, nu este clar in acest moment care ar fi punctele de negociere, Spania clamand de cateva ori decizia de a nu ceda, iar presedintia italiana anuntand si ea in mod repetat ca nu va agrea un compromis care sa reprezinte modificarea spiritului legii fundamentale a Europei secolului XXI. La fel de neclar este si daca ambitia lui Silvio Berlusconi de a semna la Roma in decembrie tratatul constitutional va deveni realitate. Daca nu, intreg procesul ar fi complicat de preluarea de catre Irlanda a timonei europene, pozitionata si ea in tabara contestatarilor.