Ministrii de finante din cele mai bogate state ale lumii s-au intrunit, la sfarsitul saptamanii, la Washington, impreuna cu liderii FMI si ai Bancii Mondiale in cadrul unei asa-zise reuniuni de primavara, in care au dezbatut cele mai importante probleme economice ale momentului: importul de otel, evitarea unor crize economice asemanatoare celei din Argentina, pretul fluctuant al combustibililor, precum si acele evenimente mondiale care pot avea in viitor un cuvant greu de spus in ce priveste prosperitatea superputerilor lumii: lupta antitero si criza din Orientul Mijlociu.
Faptul ca elita economica mondiala s-a pronuntat foarte diferit, in ce priveste subiectele enumerate mai sus, isi gaseste probabil explicatia in diferitele orientari de interese ale celor sapte state implicate la cel mai inalt nivel in impunerea unor directii in viata economica a planetei. S-ar putea spune insa ca a existat, totusi, un subiect asupra caruia toti liderii au cazut de acord: necesitatea de a impune conditii riguroase statelor aflate in curs de dezvoltare, care solicita credite rambursabile din partea fondurilor financiare internationale. In ce vor consta aceste masuri de inasprire a conditiilor nu se poate sti cu exactitate. Cert este ca G7 doreste cu orice pret sa evite in viitor exemplele de genul celui oferit de Argentina. Superputerile economice sunt foarte hotarate sa evalueze de acum incolo cu mult mai mare atentie situatiile acelor state aflate in curs de dezvoltare care solicita ajutorul FMI sau a Bancii Mondiale. Tarile din cadrul G7 au hotarat sa evalueze de acum incolo foarte strict acele mecanisme salvatoare care pot fi puse in functiune atunci cand apar probleme in ce priveste recuperarea imprumuturilor. Chiar daca, potrivit unor surse anonime, inasprirea conditiilor la acordarea de credite a fost promovata in special de Statele Unite, genul acesta de masuri a fost extrem de bine primit si de celelalte state membre ale clubului elitist (Canada, Italia, Marea Britanie, Franta, Germania si Japonia). Principala concluzie a reuniunii de primavara de la Washington, cuprinsa si in declaratia finala, poate fi comprimata in ideea ca din greselile trecutului trebuie neaparat invatat.
Chiar daca prin Argentina s-a creat un antecedent periculos, nici FMI, nici BM si nici una dintre superputerile lumii nu-si pot permite reeditarea unor exemple asemanatoare. Teoretic, aceste foruri financiare recunosc indirect faptul ca haosul creat in Argentina ar fi putut fi evitat daca totul era mult mai bine examinat si gestionat.
Terorismul – unul dintre cuvintele-cheie ale Reuniunii G7
Printre cuvintele-cheie ale reuniunii de la Washington se numara: terorism, fonduri suspecte, importul de otel si combustibili. Acesti termeni, folositi foarte frecvent in ultima vreme atat in discursurile oficiale, cat si in presa ofera o imagine de ansamblu asupra lucrurilor considerate, pe moment, cu adevarat importante. Liderii G7 au convenit, din nou, sa colaboreze in vederea blocarii unor conturi suspecte. Fobia de terorism si de posibilitatile pe care le pot oferi anumite conturi nedescoperite la timp de specialistii in finante dau multa bataie de cap americanilor. Institutii de prestigiu precum CIA sau FBI lanseaza frecvente apeluri pentru a mentine treaza vigilenta americanilor, dar si numeroase alerte de diferite grade despre posibilitatea producerii unor noi atentate. Ultima alerta de acest gen a fost lansata vineri si avertiza in legatura cu posibilitatea ca tintele sa fie marile banci din SUA. Americanii au introdus – dupa tragica experienta din 11 septembrie – niste masuri preventive extreme foarte bine gandite si puse la punct. Cel putin, FBI a introdus un cod special de alerta, caracterizat printr-o scala de culori ce trece de la verde spre rosu – cele doua extreme ale codului de alarma – prin albastru, balgen si portocaliu, fiecare culoare fiind indicele unui anumit grad de risc. Desigur, masurile excesive se intorc de multe ori impotriva celor care le-au instituit. Nu de putine ori se intampla ca reprezentantii FBI sa primeasca telefoane de amenintare de la persoane labile si chiar de la copii.
Demonstrantii antiglobalizare nu mai reprezinta un pericol
Demonstrantii antiglobalizare nu au reprezentat de aceasta data nici un pericol pentru Reuniunea G7. Una dintre explicatii poate fi gasita in masurile luate de organizatori. Alta explicatie poate fi gasita insa si in reorientarea obiectivelor pe care si le-au propus demonstrantii umanisti, pacifisti sau antiglobalizare. Nu este de mirare ca si acel numar redus de manifestanti care au reusit sa se apropie de sediul in care au avut loc lucrarile reuniunii au protestat mai mult fata de criza din Orientul Mijlociu, si nu fata de globalizarea promovata de superputerile lumii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
