GUUAM, in pragul destramarii

Dintre cei cinci presedinti ai tarilor membre GUUAM (Georgia, Uzbekistan, Ucraina, Azerbaidjan si Republica Moldova) invitati sa participe la summitul acestei structuri interstatale, una din numeroasele create in fostul spatiu sovietic, la Ialta s-a deplasat ieri, pentru doua zile, doar liderul de la Tbilisi, Eduard Sevardnadze. Restul, din diferite motive, au ramas acasa. Spre deosebire de adjunctul consilierului secretarului de stat, Steven Pheifer, prezenta oficialului american confirmand interesul deosebit al Statelor Unite pentru GUUAM.

In calitatea ei de tara organizatoare, Ucraina conta pe prezenta reprezentantilor multor altor state, precum Polonia, Romania, Germania, Cehia, Franta – invitate sa asiste la lucrari in eventualitatea aderarii la GUUAM sub o forma sau alta, de observatori sau, de ce nu, de membru cu drepturi depline. Dar, de aceasta data, interesul s-a dovedit surprinzator de redus, determinandu-i pe analisti sa evoce un esec de politica externa al presedintelui Leonid Kucima, dar si inceputul sfarsitului GUUAM. In context, merita spus ca Rusia nu a privit niciodata cu ochi buni aparitia acestei structuri, privita ca un instrument al Washingtonului de exercitare a influentei sale in interiorul Comunitatii Statelor Independente in detrimentul Rusiei. De altfel, administratia de la Casa Alba si-a exprimat in repetate randuri, prin emisarii sai, disponibilitatea de a sprijini financiar proiectele economice din GUUAM, cu precadere cele de factura energetica, avand in vedere faptul ca Uzbekistanul si Azerbaidjanul sunt mari exportatori de petrol si gaze naturale, iar Georgia si Ucraina – importante tari de tranzit al hidrocarburilor provenite din Marea Caspica.

Acum totul pare sa se duca de rapa, spre marea satisfactie a Kremlinului. Este adevarat, Azerbaidjanul este cuprins de febra campaniei pentru alegeri prezidentiale, actualul sef al statului, Gheidar Aliev, candidand la propria-i succesiune. Uzbekistanul s-a declarat inca de anul trecut gata sa paraseasca formatiunea celor cinci. Pentru a menaja raporturile cu Rusia. In ceea ce priveste Republica Moldova, presedintele Vladimir Voronin a facut pana acum un titlu de glorie din participarea tarii sale la GUUAM. Acum, o raceala rebela l-a retinut pe Voronin la Chisinau. O scuza mai mult decat diplomatica, pe care analistii nu au inghitit-o, pentru ei, refuzul prezidential fiind, de fapt, raspuns la un ordin venit de la Moscova. Prin urmare, la Ialta s-au intalnit, ieri, doar Kucima si Sevardnadze. Oricum, relatiile celor doi cu locatarul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu exceleaza, ele osciland intre prietenie sincera si dusmanie, in functie de conjunctura politica si economica. Peste doua luni, tot la Ialta, va avea loc o noua reuniune la nivel inalt a sefilor de stat si de guvern din CSI. Potrivit observatorilor politici, daca cei doi nu vor avea, acum, puterea necesara de a recunoaste incheiat episodul GUUAM, atunci ii va ajuta Putin in august.