La mai putin de trei ani de la sfarsitul razboiului sarbo-albanez din Kosovo, Ibrahim Rugova a devenit primul presedinte al acestei provincii sarbe, in cadrul autonomiei teritoriale controlate de ONU. Parlamentul multietnic din Pristina a sprijinit, prin votul de ieri, numirea lui Rugova la presedintia Kosovo, precum si a premierului si a cabinetului sau. 88 din deputati din 120 au votat in favoarea nominalizarilor propuse, 15 s-au abtinut, in timp ce trei si-au exprimat dezacordul.
Premierul – un moderat printre radicalii lui Thaci
Postul de premier a revenit lui Bajram Rexhepi, membru al miscarii radicale nationaliste conduse de Hashim Thaci, Partidul Democratic din Kosovo. Rexhepi este considerat, insa, un moderat. In varsta de 47 de ani, chirurg, acesta a reprezentat partidul sau in regiunea Kosovska Mitrovica. Fost membru al Ligii democratice din Kosovo, Rexhepi a parasit formatiunea politica condusa de Rugova, pentru a se alatura gherilei separatiste albaneze si Partidului Democratic din Kosovo. Aceasta formatiune politica imparte acum puterea cu partidul lui Rugova si cu Alianta pentru viitorul Kosovo, condusa de Ramush Haradinaj, fost sef al gherilei albaneze. Cele trei partide albaneze si-au revendicat controlul asupra opt din cele 10 ministere, doua portofolii fiind atribuite minoritatilor sarbe si non-sarbe din provincie. Alegerea lui Ibrahim Rugova in functia de presedinte nu s-a facut fara dificultate. Ea este rezultatul unei ferme implicari din partea noului administrator al ONU in Kosovo, germanul Michael Steiner, care a reusit sa forteze o alianta intre partidele albaneze. La primele trei tururi de scrutin, organizate in decembrie si ianurie, Rugova nu a reusit sa obtina majoritatea necesara, pentru a fi investit in functie.
Institutiile autonome din Kosovo – Parlament ales la 17 noiembrie, presedintie si Guvern – se inscriu in cadrul rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate, votata la sfarsitul razboiului, in 1999. Documentul prevede o -autonomie substantiala- a provinciei, insa in limitele actualei Federatii a Iugoslaviei. Michael Steiner, care urmeaza in functie francezului Bernard Kouchner si danezului Hans Haekkerup, este de parere ca stabilirea noilor structuri politice in Kosovo favorizeaza reconcilierea dintre comunitati. Pana la implinirea acestui deziderat, pare, insa, cale lunga. Cu atat mai mult cu cat sarbii nu au acceptat inca, oficial, un loc in cadrul Cabinetului de la Pristina. Acestia conditioneaza participarea la guvernare – nominalizarea unui sarb la conducerea Ministerului Agriculturii – de rezultatele intalnirii cu Michael Steiner, prevazuta pentru maine.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
