Vizita pe care presedintele Ion Iliescu o va intreprinde joi si vineri la Moscova in vederea semnarii cu omologul sau de la Kremlin, Vladimir Putin, tratatul politic de baza romano-rus, nu a starnit, pana acum, curiozitatea presei locale. Ieri insa, cotidianul -Izvestia- a decis sa acorde tarii noastre putina atentie, deruland – intr-un articol scris in stilul scenariilor din ciclul -Incredibil, dar adevarat- si intitulat -Aurul romanesc: Bucurestiul incearca sa recupereze valorile evacuate la Moscova la inceputul veacului trecut- – epopeea tezaurului nostru pe pamant rusesc. Pentru ca in final, si in loc de concluzie, autorul sa nu excluda posibilitatea ca tezaurul sa nici nu mai existe pe teritoriul Rusiei. Cum nu este pentru prima data cand o asemenea ipoteza isi croieste drum prin incalcita increngatura a faptelor istorice, se creeaza impresia ca, de fapt, se doreste acreditarea acestei versiuni ca formula de compromis pentru rezolvarea delicatei chestiuni privind soarta celor 41 de vagoane cu bijuteriile Casei Regale, cu aur, documente de arhiva, valori culturale si de patrimoniu, expediate in Rusia in decembrie 1916 si iulie 1917 si incredintate Moscovei spre pastrare. Intr-un recent interviu pentru -Moskovskie novosti-, presedintele Iliescu declara, printre altele, ca -in privinta Rusiei, trebuie sa dam la o parte toate supararile, inclusiv nemultumirea rusilor si a ucrainenilor fata de participarea armatei romane in razboi de partea Germaniei. Asta scrie si in documentul pe care ne pregatim sa-l semnam-.
Vizita pe care presedintele Ion Iliescu o va intreprinde joi si vineri la Moscova nu a starnit curiozitatea presei locale, atenta, de altfel, cu astfel de evenimente, mai ales cand este vorba despre liderii unor state care intra pe traiectoria de interese a Rusiei. Cum este, spre exemplu, cazul Poloniei sau Bulgariei, tari ridicate de Kremlin la rangul de parteneri strategici ai Moscovei in Europa.
Dar iata ca, ieri, cotidianul -Izvestia- a decis sa acorde tarii noastre putina atentie, deruland, intr-un articol scris in stilul scenariilor de -incredibil, dar adevarat- si intitulat -Aurul romanesc – Bucurestiul incearca sa recupereze valorile evacuate la Moscova la inceputul veacului trecut-, epopeea tezaurului nostru pe pamant rusesc. Pentru ca, in final si in loc de concluzie, autorul sa nu excluda posibilitatea ca respectivul tezaur sa nici nu mai existe pe teritoriul Rusiei. Cum nu este pentru prima data cand o asemenea ipoteza isi croieste drum prin incalcita increngatura a faptelor istorice, se creeaza impresia ca, de fapt, se doreste acreditarea acestei versiuni. Ca formula de compromis pentru rezolvarea delicatei chestiuni privind soarta celor 41 de vagoane cu bijuteriile Casei Regale, cu aur, documente de arhiva, valori culturale si de patrominiu, expediate in Rusia intre decembrie 1916 si iulie 1917 si incredintate Moscovei spre pastrare.
-Basarabia – provincie istorica a Imperiului rus-
Articolul respecta cu destula fidelitate cursul evenimentelor, oprindu-se, normal, asupra momentelor pe care obiectivitatea autorului le considera demne de retinut. Dupa o escala in decembrie 1916, cand s-a semnat -acordul de garantare a integritatii valorilor romanesti incredintate rusilor spre pastrare temporara-, cititorul ajunge in 1918, cand armata romana -preia controlul asupra Basarabiei – provincie istorica a Imperiului-. Drept raspuns, explica ziarul citat, -guvernul sovietic declara razboi Romaniei. Rezolutia din 13 ianurie 1918, semnata de Lenin, glasuia: valorile nationale ale Romaniei pastrate in Rusia vor deveni inaccesibile pentru boierii ajunsi acolo la putere si vor fi returnate numai poporului roman-.
Doua -gesturi de bunavointa-
Numai in 1953, dupa ce -Romania a fost nevoita sa returneze URSS Basarabia, laolalta cu Vestul Bucovinei-, si dupa -restabilirea relatiilor diplomatice cu Romania, Uniunea Sovietica, intr-un gest de bunavointa, a restituit 17 vagoane cu 1.436 de lazi cu documente de arhiva si alte hartii, cu o valoare materiale redusa-, preciza -Izvestia-, consemnand si al doilea gest de bunavointa, consumat in 1956, cand Hrusciov a -predat tovarasilor romani o parte insemnata a tezaului aflat la Moscova – 39.320 de exponate din muzeele romanesti, 33 de kilograme de aur si 690 de kilograme de argint-.
De la o etapa, la alta
Trecand rapid peste perioada Ceausescu, -inlaturat de la putere in 1989-, autorul ajunge, practic, in zilele noastre. -Dialogul ruso-roman, dar si intreaga munca politica la tratatul politic dintre cele doua tari au evoluat normal pana in 1996, adica atat timp cat presedinte a fost Ion Iliescu. Sub succesorul acestuia, Emil Constantinescu, problema aurului romanesc a agravat din nou relatiile reciproce-, seful de atunci al diplomatiei de la Bucuresti, Adrian Sevenin, cerand includerea in text a unor paragrafe speciale, -care sa condamne alipirea, in 1940, a Basarabiei la URSS si sa promita restituirea tezaurului-.
Pe post de incheiere
In finalul articolului, autorul saluta, e adevarat voalat, decizia Bucurestiului si a Moscovei de a elimina -chestiunea tezarului- din cadrul tratatului, care va face, astfel, obiectul unor -documente speciale-. Prin urmare, scria -Izvestia-, -de acum inainte de cautarea tezarului disparut in Rusia nu se vor mai ocupa politicienii si diplomatii, ci istoricii si arhivarii. Tot ei vor fi cei care vor stabili care anume dintre valorile incredintate Moscovei fact obiectul disputei actuale si eventualei restituiri. Problema este ca, inca din primavara lui 1918, o parte a tezaurului romanesc a fost evacuat de bolsevici in Kazan, impreuna cu rezerva de aur a Imperiului rus. Transportul a fost capturat mai intai de banditi, apoi de oamenii lui Kolciak. Este, deci, foarte posibil ca tot acel transport de aur si valori sa fi parasit teritoriul Ruiei cu peste 80 de ani in urma-. Punct.
Interviu
Intr-un interviu acordat saptamanalului -Moskovskie novosti-, in ajunul vizitei la Moscova, presedintele Ion Iliescu declara, printre altele, ca -ne-am pronuntat si ne pronuntam pentru dezvoltarea relatiilor cu Republica Moldova si cu Ucraina. In privinta Rusiei, trebuie sa dam la o parte toate supararile, inclusiv nemultumirea rusilor si a ucrainenilor fata de participarea armatei romane in razboi de partea Germaniei. Asta scrie si in documentul pe care ne pregatim sa-l semnam-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
