Alegatorii sloveni sunt chemati duminica la urne pentru alegerea unui nou presedinte, care sa-i succeada in functie -parintelui independentei nationale-, Milan Kucan. Votul survine cu putin timp inaintea aderarii tarii la Uniunea Europeana si la Alianta Nord-Atlantica. In cursa electorala s-au inscris noua candidati, cei mai bine plasati fiind premierul in exercitiu, Janez Drnovsek, si procurorul general, Barbara Brezigar.
Un eventual al doilea tur de scrutin va fi convocat la 1 decembrie, data pana la care Slovenia va primi invitatia de aderare la NATO, la summitul de la Praga, din 20 si 21 noiembrie. Pe de alta pare, aderarea la UE a celei mai bogate dintre fostele republici iugoslave va fi consfintita la intalnirea la nivel inalt de la Copenhaga, din 12 si 13 decembrie. Printre ceilalti pretendenti la presedintia statului figureaza nationalistul Zmago Jelincic, fostul guvernator al Bancii Centrale, France Arhar, si primul presedinte al Parlamentului Sloveniei independente, France Bucar. Verdictul sondajelor este insa cat se poate de categoric: nici unul dintre ei nu are sanse sa obtina mai mult de 10% din voturi.
Program de lucru redus
In opinia analistilor, alegerea lui Drnovsek nu ar schimba radical situatia politica, deoarece el a condus patru guverne dupa declararea independentei, aflandu-se la putere, practic, fara intrerupere. Suferind de o tumoare pulmonara care nu ii pune viata in pericol, el afirma ca doreste sa invinga pentru a putea influenta in continuare viata politica, reducandu-si insa programul de lucru. In plus, el a precizat ca, in caz de victorie, il va numi in functia de premier pe actualul ministru al finantelor, Anton Rop.
Kucan se retrage
Scrutinul a fost convocat inainte de expirarea, la 23 decembrie, a celui de-al doilea mandat prezidential de cinci ani al presedintelui Milan Kucan, un comunist reformator considerat drept unul dintre parintii independentei slovene. Declararea independentei Sloveniei, in 1991, a declansat primul dintre razboaiele soldate cu destramarea Republicii Federale Iugoslave. In varsta de 61 de ani, Kucan escaladeaza cu placere, fara garzi de corp, muntele Triglav, cel mai inalt varf din tara. Dupa 16 ani petrecuti la putere, el si-a anuntat acum intentia de a se retrage din viata politica, refuzand sa-si formeze un partid propriu sau sa se alature uneia dintre formatiunile deja existente.
Un rol mai activ
Kucan si-a exprimat in mod public sprijinul pentru Drnovsek, despre care a vorbit in termeni elogiosi, prezentandu-l drept -omul care va sti sa exploateze oportunitatile oferite de intrarea in UE si NATO-. Conform Constitutiei, seful statului este comandantul armatei si reprezinta natiunea, restul prerogativelor fiind, in majoritate, protocolare. Ceea ce nu l-a impiedicat insa sa sugereze ca are de gand sa joace un rol mult mai activ decat actualul sef al statului, desemnandu-l deja pe succesorul sau la conducerea guvernului, in persoana actualului ministru al finantelor, Anton Rop. -Daca va izbucni o criza mondiala, ii vom face fata impreuna-, a explicat Drnovsek. El se confrunta cu opozitia indirecta a Bisericii Catolice, careia ii apartin peste 70% dintre sloveni. Intr-un text prezentat duminica, Biserica le-a cerut credinciosilor sa voteze pentru un candidat -care va asigura respectarea libertatii de constiinta si de religie in scoli si care va apara viata, de la conceptie pana la nastere-.
Adversar de temut
Procurorul general al Sloveniei, Barbara Brezigar, candidat din partea fortelor de dreapta, este singura care ar putea sa-l impiedice pe premierul Drnovsek sa obtina victoria in primul tur de scrutin. In varsta de 48 de ani si cu numai sase luni de experienta guvernamentala ca ministru al justitiei, Brezigar a avut o campanie impecabila, fiind creditata de sondajele de opinie cu 16-30% din intentiile de vot.
Casatorita si mama a doi copii, Berzigar a absolvit Facultatea de Drept in 1977 si a avut o cariera stralucitoare la Ministerul Justitiei. In 1980 a fost numita procuror al orasului Ljubljana, iar dupa 1998 a devenit procuror general al Sloveniei. A ocupat, pentru scurt timp, functia de ministru al justitiei in guvernul de centru-dreapta al premierului Andrej Bajuk, iar in acelasi an s-a prezentat fara succes, ca independent, la alegerile legislative. Cel mai mediatizat caz din cariera sa este decizia luata in 1997 de a renunta la urmarirea declansata impotriva unui grup de militari acuzati ca au agresat un angajat al Ministerului Apararii, deoarece il banuiau ca intentioneaza sa dea publicitatii informatii confidentiale.
Mica, dar dezvoltata
Slovenia este tara cea mai mica, dar cea mai dezvoltata dintre cele care urmeaza sa adere in 2004 la UE. Cu o suprafata egala cu doua treimi din cea a Belgiei, Slovenia – care are granite cu Austria, Italia si Croatia – are doua milioane de locuitori, cu un nivel de viata comparabil cu cel al portughezilor si grecilor, deja membri ai UE. De la dobandirea independentei, in 1991, aceasta fosta republica iugoslava a realizat, in 2001, un Produs Intern Brut de 16.000 de euro pe cap de locuitor, echivalent cu 69% din media europeana. In regiunea capitalei, PIB atinge 91% din media UE.
-Slovenia are o economie de piata performanta, care va putea concura in cadrul pietei comune europene-, aprecia, recent, reprezentantul Comisiei Europene la Ljubljana, Erwan Fouere. Iar dupa cum spunea Peter Stanovnik, director al Institutului pentru Cercetari Economice, chiar cand facea parte din Iugoslavia, Slovenia a reprezentat un caz special, ca urmare a indelungatei sale apartenente la Imperiul Habsburgic. Slovenia nu a rupt total relatiile economice cu fosta Iugoslavie sau cu celelalte state foste comuniste, reusind sa amortizeze impactul recesiunii din UE prin exporturi in Est. In cursul acestui an, firmele straine au investit peste un miliard de euro in Slovenia.
Guvernul a promis o reducere a inflatiei, prin limitarea cresterii salariilor in sectorul public. -Inflatia este o problema esentiala-, iar Slovenia nu-si poate permite sa adere la UE avand o rata a inflatiei de trei ori mai mare decat media europeana, estima Stanovnik. Executivul are in vedere o crestere a preturilor de consum cu 7,5% in 2002, fata de 7% in 2001, si spera sa ajunga in 2004 sub pragul de 4%. Intr-o perioada de recesiune pe plan mondial, activitatea economica ramane solida in Slovenia, unde rata de crestere a atins 3,2% in 2002, fata de 3% anul trecut, iar guvernul estimeaza, pentru 2003, o rata de crestere de 3,7%. Somajul afecteaza mai putin de 6% din populatia activa, salariul mediu brut este de 1.000 de euro, iar numarul autoturismelor este de 400 la 1.000 de locuitori, nivel apropiat de cel inregistrat in Spania sau in Marea Britanie.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
