La zece ani după declanșarea războiului, Irakul anului 2013 se află într-o gravă criză politică dublată de un conflict religios care nu seamănă deloc cu democrația parlamentară pe care Statele Unite ale Americii doreau să o construiască în această țară, realtează AFP. 'Foaia de parcurs' stabilită de președintele american de la acea vreme, George W. Bush, avea câteva obiective clare. Trupele americane desfășurate în deșertul irakian la 20 martie 2003, susținute de o coaliție formată din zeci de țări, au primit ordin să captureze presupusele arme de distrugere în masă aflate în posesia regimului Saddam Hussein. Niciun arsenal de acest gen nu a fost însă vreodată descoperit. Și, foarte rapid, SUA au încercat să se asigure că Irakul se va alătura aliaților săi occidentali. Însă, în opinia diplomaților occidentali, căderea lui Saddam Hussein a permis în special Iranului să-și asigure o influență nesperată în afacerile interne ale vecinului său irakian. În plus, după retragerea trupelor americane din Irak în decembrie 2011, Washingtonul abia mai reușește să-și facă auzită vocea la Bagdad, notează sursa citată. În 2003, administrația Bush a prezentat 'argumente de fațadă precum arme de distrugere în masă, legăturile (Irakului) cu Al-Qaida, riscurile pe care le prezenta (regimul Hussein) pentru securitatea Statelor Unite', a explicat Crispin Hawes, directorul pentru Orientul Mijlociu din cadrul Eurasia Group.
Conflicte interne aproape imposibil de stins
'În prezent, toate aceste lucruri par grotești', a afirmat el. În plus, a mai existat un argument 'ideea că Irakul ar putea deveni un aliat al Statelor Unite, că redresarea economică ar putea deveni un catalizator al creșterii în Irak și în regiune, făcând din Irak un exemplu de urmat', a adăugat Hawes. ?óÔé¼?¿În realitate, războiul nu a durat foarte mult. Bombardamentele au început la 19 martie 2003, în ajunul invaziei. Bagdadul a căzut la 9 aprilie în mâinile aliaților și la 1 mai președintele Bush a declarat 'Misiune îndeplinită'. Însă perioada care a urmat s-a dovedit mult mai sângeroasă decât războiul în sine. Atentatul împotriva unui mausoleu șiit la Samarra, la nord de Bagdad, la 22 februarie 2006, a dat naștere unui conflict religios de o violență extraordinară. Din 2006 până în la 2008, bastioanele sunite Al-Anbar și Mosul, orașele sfinte șiite Najaf și Karbala, dar și Bagdadul, au fost scena unor conflicte sângeroase, atentate și asasinate, pe de o parte aflându-se insurgenții șiiți și suniți, pe de altă parte forțele de coaliție. Violențele s-au soldat cu moartea a 4.800 de militari străini, dintre care majoritatea americani. În conflict, cel puțin 110.000 de civili irakieni au fost uciși. Reconcilierea națională și consolidarea instituțiilor, care ar trebui însoțite de un declin al violențelor, sunt încă iluzii în Irak, estimează sursa citată. De la sfârșitul lunii decembrie, minoritatea sunită a ieșit în stradă pentru a cere să se pună capăt marginalizării la care, susține ea, este supusă de către guvernul șiit condus de Nuri al-Maliki. Proteste au fost organizate pentru a treia lună consecutiv și manifestanții cer în prezent demisia premierului Maliki.
?óÔé¼?¿Dan Marin
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
