Un proiect mai vechi al unor oameni de stiinta carora le place -sa se joace- cu teoriile imposibile va prinde viata in mai putin de 20 de ani. Este vorba de -liftul spatial-, o realizare care parea pana nu de mult o inventie a cartilor de science fiction. Gratie ideilor cercetatorilor din cadrul unui institut apartinand NASA, Institute for Advanced Concepts (prescurtat NIAC), proiectul liftului spatial nu mai pare o utopie. Din contra, planurile par mai realizabile ca niciodata prin colaborarea cu o posibila companie constructoare din Seattle, HighLift Systems, care s-a si angajat sa realizeze in 15 ani liftul din visuri.
Un proiect de 10 miliarde de dolari
Pentru a demonstra ca nu este deloc vorba de planuri si proiecte fictive, care nu se vor realiza niciodata, NASA a facut deja evaluarile generale de construire a liftului si a facut si estimari in ceea ce priveste costurile. Un elevator care sa urce pana in ceruri ar costa in jur de 9-10 miliarde de dolari, iar NASA este dispusa chiar sa sustina financiar construirea masinariei unice. Proiectantii de la HighLift Systems sustin ca elaborarea proiectelor si construirea propriu-zisa a elevatorului ar necesita o munca de 15 ani. Dupa care s-ar testa functionalitatea acestuia, urmand ca, in maximum 20 de ani, constructia sa fie pusa la dispozitia curiosilor care vor avea suficienti bani pentru a face inedita excursie in spatiu.
Brad Edwards, unul dintre fondatorii companiei HighLift Systems, a declarat publicatiilor de specialitate din lume ca daca ar fi sa faca o comparatie in ceea ce priveste liftul, ar spune ca acesta va semana foarte mult cu o cale ferata verticala. Un cablu de 100 de mii de kilometri va porni, probabil, dintr-o insula artificiala, a carei pozitie va fi de o importanta covarsitoare in posibilitatile de functionare ale mecanismului. Se pare ca unul dintre cele mai nimerite locuri ar fi in apropierea Ecuatorului. Potrivit uneia dintre teoriile existente, cablul de 100 de mii de kilometri va sta intins datorita fortei centrifuge determinate de rotirea Pamantului. Alte teorii vorbesc de necesitatea sustinerii acestui cablu, de o contragreutate care sa asigure functionabilitatea liftului. Oricum ar fi, cert este ca proiectele care se pregatesc in laboratoarele NASA depasesc cu mult imaginatia bogata a scriitorilor care cultiva genul science fiction.
Pentru a demonstra cat de seriosi sunt in proiectele lor, cei de la NASA Institute for Advanced Concepts impreuna cu HighLift Systems s-au intrunit, luna trecuta, in cadrul unei conferinte de mai multe zile, pentru a dezbate proiectele in detaliu. Se stie ca cercurile stiintifice sunt extrem de inchise, iar informatiile date publicitatii sunt de cele mai multe ori nesatisfacatoare pentru mintile care ar dori sa patrunda in misterele ce par elucidate cu atata usurinta de celebrele creiere ale lumii.
Spatiul devine santier de lucru
Proiectantii s-au gandit deja la felul in care ar trebui construita -calea ferata- pe verticala. Un satelit, plasat pe orbita Pamantului, ar urma sa lanseze cablul de 100 de mii de kilometri lungime, urmand ca acesta sa fie fixat pe cel mai indicat loc de pe Terra. O contragreutate ar urma sa sustina in spatiu cablul care s-ar mentine intins datorita fortei centrifuge rezultate din rotirea Pamantului. Din momentul in care cablul va fi fixat, munca va deveni mult mai usoara. Mecanismele automate, proiectate special pentru construirea elevatorului, vor incheia munca extrem de dificila, gandita insa pas cu pas cu ajutorul calculatorului.
Nanotehnologia este secretul proiectului
Problema cea mai dificila cu care s-au confruntat oamenii de stiinta atunci cand si-au propus construirea liftului a fost legata de materialul care ar fi cel mai indicat pentru a face fata unei solicitari atat de mari. Materia prima va fi si ea oferita de ultimele descoperiri ale stiintei. Despre asa-zisa nanotehnologie, mintile profane nu stiu prea multe. Insa descoperirea japonezilor de la inceputul anilor *90 ar fi in masura sa asigure materia prima pentru realizarea unui cablu care sa ne duca in spatiu. Un cercetator japonez al companiei NEC a descoperit in 1991 o combinatie inedita de carbon, pe care a numit-o -tub nano- si care s-a dovedit de o rezistenta uluitoare. Chiar daca deocamdata nici nu se vorbeste de producerea la scara larga a materialului minune, optimistii proiectanti ai NASA au convingerea ca descoperirea omului de stiinta japonez va fi de o importanta fundamentala pentru realizarea planurilor lor. Nici macar problemele legate de capacitatile de productie sau depozitare nu par sa prezinte mari necunoscute pentru oamenii de stiinta americani.
Liftul spatial va fi si o atractie turistica
Liftul turistic va fi destinat trimiterii in spatiu a satelitilor – aceasta metoda de transport fiind incomparabil mai ieftina decat posibilitatile de lansare cunoscute in prezent – si a altor materiale de cercetare de care ar fi nevoie in spatiu. In ultima instanta ar putea sa devina un obiectiv turistic, oferind celor curiosi posibilitatea efectuarii unor calatorii in spatiu.
Dezavantajul unei astfel de experiente este ca dureaza cam o saptamana si ar putea sa fie suficient de scumpa pentru ca nu oricine sa si-o poata permite.
Pericole si efecte secundare
Oamenii de stiinta informeaza si in legatura cu pericolele care exista in exploatarea unui lift spatial. In primul rand exista un foarte mare risc al efectelor externe: ploi, fulgere, dar si radiatii, ploi acide sau chiar posibilitatea ca unele componente ale giganticei constructii sa fie lovite de meteoriti.
Dincolo de toate riscurile si greutatile de care oamenii de stiinta si proiectantii par sa fie foarte familiarizati, nu par sa existe piedici serioase in construirea liftului care ne va duce in ceruri.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
