Lupta UE împotriva foametei în Africa Subsahariană – un drum fără busolă

Miliarde de euro au fost alocați de Uniunea Europeană pentru combaterea foametei și a malnutriției în Africa Subsahariană. Un nou raport al Curții de Conturi Europene arată însă că o bună parte din acest ajutor a ratat ținta pentru că nu a ajuns la cei care aveau cea mai mare nevoie de el și nu a reușit să producă rezultate durabile.

Combaterea foametei este una dintre prioritățile fundamentale ale obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, față de care Uniunea Europeană și-a luat un angajament ferm. UE joacă un rol de lider în răspunsul global, sprijinind asistența alimentară, nutriția, securitatea alimentară și dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile. Angajamentul său nu este doar unul declarativ, fiind susținut printr-o finanțare considerabilă: între 2014 și 2020, UE a încheiat contracte în valoare de 17 miliarde de euro pentru inițiative de combatere a foametei la nivel mondial, iar în perioada 2021-2024 a mobilizat încă 6,2 miliarde de euro. Aproape jumătate din aceste fonduri – peste 11 miliarde de euro – au fost alocate Africii Subsahariene.

Un astfel de angajament financiar plasează UE printre principalii donatori mondiali în lupta împotriva foametei, contribuind la mobilizarea de răspunsuri internaționale și oferind o plasă de siguranță pentru milioane de oameni care nu au acces la hrană.

În 2024, 295 de milioane de persoane din 53 de țări de pe glob se confruntau cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută, iar numărul persoanelor care aveau urgent nevoie de asistență crescuse cu 13,7 milioane în raport cu anul 2023. Malnutriția acută în rândul femeilor și al copiilor s-a înrăutățit de asemenea, peste 37,7 milioane de copii cu vârsta sub 5 ani fiind grav subnutriți. La fel stau lucrurile și în cele mai multe țări din Africa Subsahariană, unde, potrivit auditorilor, situația nu s-a îmbunătățit semnificativ de-a lungul timpului, insecuritatea alimentară, malnutriția și alte fenomene asociate continuând să existe.

„Dacă progresele nu se accelerează, în 2030 încă vor exista milioane de persoane subnutrite și milioane de copii afectați de diverse forme de malnutriție, iar obiectivul de dezvoltare durabilă „Fără foamete” va rămâne departe de a fi atins”, a declarat doamna Bettina Jakobsen, membra Curții responsabilă de acest audit. „Ajutorul acordat de UE pentru Africa Subsahariană trebuie să se concentreze mai mult pe regiunile cele mai afectate și să țină seama într-o mai mare măsură de condițiile locale.”

Ce au constatat auditorii? În primul rând, Comisia nu dispunea de o metodologie clară și documentată pentru a acorda prioritate regiunilor și comunităților care aveau cea mai mare nevoie de sprijin. Rezultatul? Intervențiile sale și-au pierdut din eficacitate. În plus, deficiențele în conceperea proiectelor, monitorizarea insuficientă și dificultățile în combaterea cauzelor profunde ale insecurității alimentare subminau și mai mult impactul pe termen lung al sprijinului din partea UE.

Acțiunile UE erau aliniate la politicile țărilor partenere și au contribuit la anumite progrese, însă provocări majore, precum schimbările climatice, instabilitatea economică și conflictele, continuă să pună bețe în roate eforturilor de reducere a malnutriției și a insecurității alimentare. Acești factori externi, care depășesc cu mult sfera de acțiune a UE, rămân obstacole semnificative în calea unor progrese durabile.

Ce recomandă auditorii? Comisia ar trebui să își consolideze abordarea privind combaterea foametei și a insecurității alimentare. Concret, ea trebuie să direcționeze mai eficace sprijinul și să aplice criterii clare de stabilire a priorităților. Auditorii adaugă și că ar trebui să se amelioreze concepția proiectelor, să se consolideze legătura dintre domeniul umanitar, dezvoltare și pace, să se îmbunătățească monitorizarea și raportarea și să se crească durabilitatea proiectelor pentru a se asigura un impact pe termen lung.

Foametea rămâne și în ziua de azi una dintre cele mai presante provocări globale, care afectează sute de milioane de oameni din întreaga lume. Conflictele, schimbările climatice și crizele economice continuă să exacerbeze insecuritatea alimentară, în special în Africa Subsahariană, unde comunitățile vulnerabile se confruntă cu cele mai grave consecințe. Auditorii au evaluat proiecte finanțate de UE în Etiopia, Kenya și Zambia, au efectuat examinări documentare pentru Ciad, Niger și Sudanul de Sud și au intervievat părți interesate relevante. Totodată, ei au analizat documente care acopereau toate țările din Africa Subsahariană.

A trecut mai bine de un deceniu de la ultimul audit al performanței realizat de Curte pe această temă, sub forma Raportului special nr. 01/2012: „Eficacitatea ajutorului pentru dezvoltare în domeniul securității alimentare acordat de Uniunea Europeană în Africa Subsahariană”. Acest nou audit sosește la timpul potrivit pentru a evalua progresele înregistrate de atunci și pentru a oferi o perspectivă aprofundată de natură să orienteze viitoarele acțiuni ale UE. El va contribui totodată la planificarea următorului cadru financiar multianual, scopul fiind acela de a asigura faptul că eforturile europene rămân eficace și adaptate la dinamica realităților umanitare.