Macedonenii ofera mai multe drepturi albanezilor

Comunitatea internationala a rasuflat usurata. Referendumul organizat la initiativa opozitiei macedonene, menit sa blocheze o lege prin care se vor acorda mai multe drepturi etnicilor albanezi, a esuat. Insa aceasta dovada de maturitate si de toleranta din partea fostei republici iugoslave s-ar putea sa nu fie suficienta pentru a asigura sprijinul marilor lideri europeni in vederea aderarii la UE si la NATO. Grecia, care are problemele ei cu guvernul de la Skopje, a amenintat deja ca s-ar putea sa blocheze integrarea tarii in organismele internationale mentionate.

In 2001, dupa sapte luni de puternice conflicte interetnice intre macedoneni si minoritarii albanezi, acordul de la Ohrid stabilea ca guvernul de la Skopje va trebui sa acorde puteri mai mari administratiilor locale si sa retraseze granitele mai multor municipalitati. Insa noua impartire administrativa, care avantajeaza in mod evident comunitatea albaneza, a starnit nemultumirea partidelor de opozitie macedonene care au strans suficiente semnaturi pentru a organiza o consultare populara pe aceasta tema. Initiativa, desi a provocat emotii puternice, nu s-a bucurat de succes, doar 25% din persoanele cu drept de vot prezentandu-se la urne. Ceea ce inseamna ca prevederile legii privind descentralizarea vor fi puse in aplicare: albaneza va deveni cea de-a doua limba oficiala in capitala Skopje, iar in orasele Struga si Kicevo vor fi numiti primari albanezi.

Infrangere dureroasa

Partidele de opozitie care au lansat ideea referendumului si-au recunoscut cu mare greutate esecul si au semnalat o serie de neregularitati in timpul scrutinului. Printre altele, acestea sustin ca aproximativ 20% din sectiile de votare ar fi fost inchise si ca in numeroase circumscriptii s-ar fi inregistrat frecvente intreruperi de curent. Liderii acestor formatiuni au mai amintit ca in noaptea care a precedat consultarea populara, toate barurile au fost deschise, guvernul pretextand ca in acest fel sarbatoreste recunoasterea de catre SUA a denumirii oficiale de Macedonia pentru fosta republica iugoslava. Principalul lider al nationalistilor, Nikola Gruevski, nu a ezitat sa sublinieze ca premierul Hari Kostov ar trebui sa se gandeasca mai serios la faptul ca 500.000 de macedoneni nu sunt de acord cu noua impartire a tarii si ca acesta este un semn clar ca legea a fost alcatuita in graba.

Cu gandul la aderare

Adevarul este ca Hari Kostov a avut toate motivele sa lupte pentru esecul acestei consultari populare. Comunitatea internationala a precizat adeseori ca legea descentralizarii trebuie aplicata cat mai curand si ca un eventual succes al referendumului va intarzia aderarea tarii la NATO si la UE. Reprezentantii cabinetului si ai Uniunii Europene au cerut in repetate randuri macedonenilor sa boicoteze scrutinul, iar premierul a ajuns sa sustina ca in cazul in care legea nu va fi aplicata in forma ei actuala, isi va da demisia. Primele semne de apreciere nu au intarziat sa apara, Londra salutand ieri cu -caldura- alegerea poporului macedonean. Ministrul britanic pentru relatiile cu Europa, Denis MacShane, a declarat ca, in acest fel, guvernul de la Skopje si-a dovedit maturitatea si capacitatea de a depasi tristul episod al puternicelor conflicte interetnice de acum trei ani.

Cadou cu probleme

Analistii au fost de parere ca in decizia populatiei a cantarit destul de greu hotararea Washingtonului de a recunoaste Fostei Republici Iugoslave Macedonia denumirea mai scurta, dar extrem de controversata, de Macedonia. Populatia a perceput acest lucru drept o consolidare a puterii cabinetului de la Skopje, iar perspectiva unor modificari administrative, chiar daca acestea aduceau mai multe drepturi albanezilor, nu a mai parut atat de infricosatoare. Decizia SUA a fost privita drept un semn de recunostinta din partea Washingtonului, care dorea sa rasplateasca in acest fel participarea Macedoniei la razboiul din Irak, in conditiile in care aliati traditionali ai Statelor Unite au refuzat sa faca parte din coalitie. Se pare insa ca darul american a adus cu el si cateva inconveniente. Grecia, care are si ea o provincie care se numeste tot Macedonia, se teme ca fosta republica iugoslava, o data cu schimbarea numelui, ar putea incepe sa emita si pretentii teritoriale. Din acest motiv, guvernul de la Atena a amenintat ca isi va folosi dreptul de veto pentru a bloca eventuala aderare a Macedonei la UE si NATO, in cazul in care cele doua tari nu vor ajunge la o intelegere pe aceasta tema. Probabil ca nu sunt doar vorbe goale. Atena a mai blocat intrarea in Natiunile Unite a vecinei sale nordice, iar in 1994 i-a impus sanctiuni economice, cerandu-i sa-si schimbe steagul si Constitutia, pentru ca acestea contineau denumirea de Macedonia.