Madridul sfideaza SUA

Tot ceea ce a insemnat parade militare si depuneri de flori la monumentele soldatilor cazuti la datorie, evenimentul care a marcat Ziua Hispanitatii, a starnit totodata numeroase controverse. Ce a declansat insa valul polemicilor? Pe de o parte, faptul ca Madridul a preferat sa admire detasamente ale armatei franceze si italiene la parada militara, intorcand astfel spatele trupelor americane, care au lipsit cu desavarsire. Cireasa de pe tort a fost insa prezenta la manifestari a unui veteran care a luptat alaturi de Franco in razboiul civil, devastator pentru Spania, reprezentant al Diviziei Albastre, aliata a nazistilor in cel de-al doilea razboi mondial.

Desi sarbatoarea nationala a Spaniei ar fi trebuit sa ramana doar un moment de celebrare si comemorare, momentul nu a ramas fara ecouri negative, atat in presa nationala, cat si in randurile publicatiilor internationale. Absenta Marinei Militare americane de la parada din Madrid a starnit un val de reactii vehemente, dat fiind ca organizatorii au preferat uniformele Frantei la defilare in locul emblemelor US Army. Parca accentuand sfidarea fata de aliatii americani, la loc de cinste au fost prezenti si veterani ai Diviziei Albastre.

Premierul e de vina

Criticii l-au acuzat pe seful executivului spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, ca, prin decizia de a exclude trupele americane de la eveniment, adanceste racirea relatiilor intre cele doua tari. Argumentand ca prezenta Frantei in locul SUA la defilare a fost un gest nepoliticos si lipsit de tactica al guvernului socialist, cotidianul -La Razon- mentioneaza ca -nu era nevoie acum sa-i ofensam pe aceia pe care ii consideram deschis aliati si prieteni-. Si binecunoscutul -El Pais- subliniaza ca nu era momentul ca Spania sa ignore Statele Unite, -tocmai pentru ca statutul relatiilor diplomatice dintre noi scartaie, in urma retragerii efectivelor spaniole din Irak-. -Ar fi fost mai potrivit sa demonstram ca, in pofida neintelegerilor, Madridul priveste Washingtonul ca un aliat de nadejde-, adauga acelasi cotidian. Pe de alta parte, -El Mundo- sustine ca, oricum, la randul lor, SUA le-a dat peste nas oficialilor madrileni trimitand -reprezentanti nesemnificativi- la eveniment. -Cu astfel de gesturi ostile, SUA nu fac altceva decat sa-si diminueze prestigiul in tara noastra-, subliniaza publicatia citata.

Desi presa si-a indreptat acuzator degetul inspre el, premierul Zapatero s-a aratat mai curand preocupat de curtoazia pe care a manifestat-o fata de -greii- europeni, Franta si Germania, decat de faptul ca SUA s-ar fi simtit in vreun fel lezate.

Surprize

Ceea ce a determinat un alt gen de rabufnire negativa a fost aparitia, pentru prima data la parada anuala de Ziua Nationala, a veternailor razboiului civil spaniol, alaturi de rudele victimelor atentatelor teroriste, in semn de reconciliere. Veteranul Luis Royo este unul dintre cei care au luptat in Armata Republicana si, mai tarziu, alaturi de trupele aliate, care au eliberat Parisul de ocupatia nazista, in 1944. Insa cel care a starnit polemici aprinse este Angel Salamanca, membru al Diviziei Albastre a fascistilor si al fortelor naziste ale lui Hitler. Cu toate acestea, ministrul spaniol al apararii, Jose Bono, crede ca Ziua Hispanitatii este ziua sarbatoririi intregii natiuni, astfel ca toti cetatenii, indiferent de trecutul lor, trebuie sa participe la acest eveniment.

In acelasi timp, la Barcelona au avut loc importante demonstratii de protest fata de ideea de zi nationala, data fiind autonomia regiunii, condusa de un guvern propriu. Purtand pancarte in limba catalana, prin care isi exprimau punctul de vedere cu privire la Ziua Hispanitatii, demonstrantii, in frunte cu liderul opozitiei regionale, Artur Mas, l-au criticat pe Pasqual Maragall, presedintele formatiunii socialiste, pentru participarea la manifestarile din Madrid.

Festivitati

In tribuna oficiala, inaltata in capitala Spaniei, au fost prezenti regele Juan Carlos I si regina Sofia, insotiti de principii de Asturias – mostenitorii tronului – si ducii de Lugo si Palma, dar si de reprezentanti ai administratiei centrale si locale, oameni politici, militari, personalitati ale vietii cultural-stiintifice, sociale si economice. In coloana demonstratiei trupelor militare spaniole au fost incluse si efective din Franta si Italia, semn al solidaritatii lor de arme in lupta impotriva terorismului, pentru pace si democratie. Cel putin 3.500 de soldati, 300 de tancuri si vehicule blindate au defilat in cadrul impresionantei parade, sub ochii a mii de spectatori. O escadrila formata din 92 de avioane, inclusiv aparate militare, au survolat zona, oferind un adevarat regal de acrobatie aeriana. La finalul ceremoniilor, familia regala a oferit o receptie la Palatul Moncloa pentru inaltii oficiali prezenti si pentru reprezentanti ai cetatenilor.