Masacru in Liban

Erau aproximativ 65 de oameni in adapostul blocului de trei etaje, ras de pe fata pamantului de rachetele israeliene. Dupa multe ore, echipele de salvare reusisera sa scoata de sub mormanul de ruine trupurile neinsufletite a 55 de oameni. 27 erau copii. Doar cifre provizorii. Victime nevinovate ale unui razboi care nu era al lor. Si nici al parintilor lor. Premierul israelian, Ehud Olmert, spunea ieri ca satul Cana era folosit de Hezbollah drept scut pentru lansarea de rachete asupra Israelului. Seful diplomatiei UE, Javier Solana, a afirmat ca -nimic nu justifica- moartea civililor.

Atacul de ieri de la Cana, cu tragicul si absurdul lui bilant, ar putea schimba multe in evolutia nu doar a conflictului dintre Israel si miscarea siita Hezbollah, un razboi in toata regula, soldat pana acum cu peste 750 de morti de partea libaneza, dar si a situatiei din Orientul Mijlociu. Aflat in Israel, unde a revenit dupa trei zile si unde a avut doua intrevederi cu Olmert, una neanuntata initial, secretarul de stat american Condoleezza Rice a declarat ca -a venit timpul pentru o incetare a focului-. Rice s-a declarat -profund indurerata- de pierderea de vieti omenesti si a sfatuit Israelul -sa dea dovada de mai mare grija- pentru a evita asemenea drame. Ceva mai tarziu, cinci civili, dintre care doi copii, erau ucisi intr-un alt raid israelian in sudul Libanului. Rice va fi astazi la sediul ONU, unde Consiliul de securitate va dezbate situatie din Liban.

-Act criminal-

Masacrul de la Cana a impresionat, a intristat si a revoltat opinia publica de pretutindeni. Lumea araba s-a aratat consternata, Algerul a calificat un -act criminal atacul de la Cana, iar Franta – unul din cei cinci membri cu drept de vot ai Consiliului de securitate – s-a distantat substantial de SUA in chestiunea libaneza. In ajun, Parisul a trimis la ONU proiectul unei rezolutii ce reclama suspendarea neintarziata a ostilitatilor in Orientul Mijlociu si respinge orice initiativa in favoarea deplasarii unei forte multinationale care sa nu fie precedata de un armistitiu. Spre deosebire de textul britanic-american, ce nu ridica o astfel de conditie. Intre timp, Olmert a anuntat ca tara lui mai are nevoie de alte 14 zile pentru a-si duce la indeplinire obiectul propus – de a nimici miscarea Hezbollaj.

Apel la unitate

In acest timp, la Beirut, sute de manifestanti au luat cu asalt, ieri, reprezentanta ONU. Furiosi, oamenii au aruncat cu pietre in geamurile cladirii, au distrus usile de acces. A fost modul lor de a da glas profundei lor nemultumiri, a disperarii in fata nepasarii comunitatii internationale, a groazei fata de ceea ce ai au numit -barbaria- Israelului. Protestatarii au intrat in holul cladirii si au incendiat steagurile ONU. Cateva ore, personalul institutiei s-a adapostit, infricosat, la subsol. Calmul a revenit doar dupa interventia fortelor de ordine libaneze. Cu putin timp inainte, premierul libanez, Fouad Siniora, confirmase anularea vizitei la Beirut a secretarului de stat. -Negocierile pentru solutionarea crizei din Orientul Mijlociu nu pot continua in lipsa unui acord imediat de incetare a focului-, a spus seful executivului libanez, cerand convocarea de urgenta a unei reuniuni a Consiliului de securitate al ONU, consfatuire care sa ia in discutie atitudinea Israelului. In alta ordine de idei, Siniora a atras atentia ca atacuri de genul celui de la Cana nu fac decat sa sporeasca sentimentul de ura din regiune. El a indemnat la -unitate in fata criminalilor de razboi israelieni-. Hezbollah si, din teritoriile palestiniene, miscarea Hamas au declarat ca vor razbuna moartea nevinovatilor de la Cana. Nici nu este, prin urmare, de mirare ca, pe acest fundal, agentiile internationale de presa vorbesc despre o crestere a increderii si sprijinului acordat gruparii Hezbollah de lumea araba.

Blair, luat la rost

Dar acesta este doar unul din efectele adiacente ale razboiul dintre Israel si Hezbollah, purtat pe teritoriul Libanului. Luat la rost de presa britanica pentru atitudinea adoptata in acest conflict, premierul Tony Blair, poate cel mai loial din partenerii sefului administratiei americane, George Bush, a fost vehement criticat de fostul sau ministru de externe, Jack Straw, si care, in prezent, se ocupa de relatiile dintre cabinet si Camera comunelor. Straw a fost primul membru al guvernului care s-a disociat public de Blair. El s-a declarat ingrijorat de -actiunea disproportionala- a Israelului in Liban, care, in opinia lui, nu face -decat sa creeze o escaladare intr-o situatie deja exploziva-. Si, in termenii unui mesaj adresat liderilor musulmani din circumscriptia sa, Blackburn, din nord-vestul Angliei, Straw s-a aratat nelinistit ca -prelungirea acestei stari de lucruri, continuarea de catre Israel a tacticilor sale vor destabiliza si mai mult natiunea deja fragila a Libanului-. -Daca vreti sa atacati Hezbollah, atacati Hezbollah, nu un popor in ansamblul lui-, a lansat fostul sef al diplomatiei de la Londra.

Mareea neagra

Dar efectele razboiului din Liban nu s-au limitat doar la planul politicii si al luptelor sangeroase. Libanul a fost atins de o uriasa maree neagra: 15.000 de tone de mazut s-au deversat in apele Mediteranei dupa un bombardament israelian. Au fost afectati aproape 80 de kilometri ai coastei libaneze. Programul Natiunilor Unite pentru mediul inconjurator (PNUE) si-a manifestat ingrijorarea, afirmand ca poluarea provocata de distrugerea rezervoarelor centralei electrice de la Jiye (30 km sud de Beirut) ameninta acum si coastele siriene. -Aceasta tragedie poseda atat o dimensiune nationala, cat si una regionala-, a declarat directorul PNUE, Achim Steiner. Libanul a cerut ajutorul ONU, iar ministrul mediului inconjurator, Yacoub Sarraf, a tras semnalul de alarma, declarand ca Marea Mediterana este amenintata de cea mai mare catastrofa ecologica din istoria ei. UE a anuntat ca va trimite in zona material specializat si experti.