Reuniti la Sofia, ministrii de externe ai NATO s-au pronuntat pentru o solutie pasnica la criza iraniana. Acelasi lucru au cerut, la Tomsk, cancelarul german, Angela Merkel, si presedintele rus, Vladimir Putin. Peste Ocean, Congresul SUA s-a pronuntat in favoarea instituirii de sanctiuni impotriva Teheranului. De unde, seful Republicii Islamice, Mahmud Ahmadinejad, repeta ca Iranul isi va apara dreptul de a efectua cercetari nucleare. Vineri seara a expirat ultimatumul dat Teheranului de Consiliul de Securitate pentru ca acesta sa puna capat programului sau atomic.
Si tot vineri seara, directorul general al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), Mohamed ElBaradei, urma sa depuna pe masa Consiliului de Securitate al ONU noul sau raport privind masura in care a reactionat Iranul la apelul de a spulbera temerile comunitatii mondiale legate de caracterul ambitiilor sale atomice. Teheranul nu va renunta niciodata la realizarea programului sau nuclear, a reluat vechea si hodorogita placa, dar inca eficienta, Ahmadinejad. -Iar cei care vor incerca sa ne impiedice vor avea numai de regretat-, a continuat el. Asta in contextul in care, in ajun, presa israeliana scria ca Teheranul ar fi achizitionat rachete capabile sa ajunga in Europa.
Un atac sau o riposta
Astfel de informatii au tot aparut in mass-media de pretutindeni. Nu au fost insa nici confirmate, dar nici dezmintite. Deci, pana la proba contrarie, le putem da crezare. Dar nu asta ar fi drama problemei. Pentru ca marea intrebare este daca Iranul va folosi armamentul de care dispune pentru a ataca sau pentru a riposta unui atac lansat de SUA de pe teritoriul Israelului, asa cum a dat de inteles aceeasi presa. Comentand recenta intrevedere a cancelarului german, Angela Merkel, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, analistul Alexander Rarh estima, printre altele, ca, in planul politicii externe, Berlinul si-a propus sa-si asume rol de mediator intre SUA si Rusia in spinosul dosar iranian.
O noua initiativa a Berlinului
-La 11 mai, Merkel va anunta noua initiativa a Germaniei pe directia estica. Pregatindu-se sa preia, anul viitor, presedintia Uniunii Europene, Berlinul isi va face cunoscuta intentia de a edifica relatii constructive cu statele regiunii caspice-, spunea Rarh, membru al Consiliului german pentru politica externa. Or, sublinia politologul, -Merkel nu va putea evita Rusia. Un motiv in plus pentru Berlin de a sustine varianta diplomatica de solutionare a crizei iraniene si de a respinge categoric un scenariu de forta, catre care pare sa se indrepte Washingtonul-. Peste cateva zile, Merkel va pleca spre SUA, pentru a discuta cu presedintele George W. Bush despre Iran. Merkel nu vrea sa repete greseala predecesorului sau, Schroder, care, in plina criza irakiana, s-a consultat mai mult cu Moscova decat cu Washingtonul. Merkel, concluziona Rarh, -are de gand sa-si asume rolul de mediator eficient intre Rusia si SUA in chestiunea iraniana. Ea va incerca sa-i convinga pe americani sa sustina formula de compromis a Moscovei – aceea de a permite Teheranului sa imbogateasca uraniu pe teritoriul rus. Daca Iranul va respinge el insusi aceasta rezolvare, misiunea Angelei Merkel va fi de a-l determina pe Putin sa adere la coalitia tarilor ferm determinate sa blocheze toate posibilitatile Teheranului de a se dota cu arme nucleare-, estima analistul german. Urmatoarele zile vor fi decisive pentru Iran. Dar si pentru linistea planetei. Se spune ca, de regula, ratiunea triumfa. Sa speram, deci, in forta acestei ratiuni. Oriunde ar fi ea!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
