Intr-un moment suficient de delicat pentru Uniunea Europeana, cand problemele interne sunt departe de a lua sfarsit, iar inceperea negocierilor cu Turcia se afla inca sub un mare semn de intrebare, in cadrul celui mai mare si mai puternic stat dintre cele 25, are loc o dezbatere aprinsa referitoare la integrarea populatiei numeroase musulmana sau islamica in societatea germana. In timp ce cancelarul Gerhard Schroder (foto) si-a reiterat sprijinul pentru aderarea Turciei la teritoriul comunitar, ministrul de interne, Otto Schily (foto), crede in realizarea unui tel pe termen lung, anume formarea unei societati paralele formate din musulmanii stabiliti in Germania, dar si in cadrul Uniunii, sub pretentioasa titulatura de -Islam european-.
Aderarea Turciei la UE ar oferi -oportunitatea istorica de a construi un pod catre lumea islamica-, a declarat cancelarul Schroder, indicand din nou sprijinul Berlinului fata de lansarea discutiilor de aderare cu Ankara, inainte ca liderii europeni sa se intalneasca, pe 17 decembrie, pentru a decide daca Turcia a indeplinit criteriile impuse pentru lansarea tratativelor.
Cum ramane cu patriotismul german?
Discutiile asupra integrarii strainilor in Germania par sa nu mai ajunga la vreun capat. Otto Schilly s-a pronuntat pentru un dialog spiritual-politic, finalitatea fiind o larga acceptare a musulmanilor drept varianta europeana a islamului. Sa fie oare teama de razbunarea musulmana? Sa fie doar dorinta de mediere a relatiilor cu cei care, de ani de zile, traiesc in spatiul german ca si conationali, in pofida diferentelor religioase? Poate cate putin din fiecare, insa frica raspandita de fenomenul international al terorismului pare a fi predominanta.
Cum era si firesc, reactiile nu au contenit sa apara, dat fiind binecunoscutul spirit nationalist german. Primul-ministrul al landului Bavaria, Edmund Stoiber, a cerut ca, la acordarea cetateniei, strainii sa presteze un juramant pe constitutie, in timp ce Verzii se pronunta in continuare in favoarea conceptului de societate multiculturala. In plus, delegatul guvernului federal pentru straini, Marieluise Beck, a prezentat un plan in vederea integrarii musulmanilor, in care cere combaterea aspiratiilor islamiste, dar se pronunta totodata in favoarea unei politici care sa accepte islamul ca religie cu drepturi egale. Cu toate acestea, elevii musulmani trebuie sa beneficieze de predarea religei lor iin limba germana, iar predicatorii trebuie sa stapaneasca limba germana daca vor sa-si desfasoare activitatea.
Dupa asasinarea cineastului olandez Theo van Gogh de catre un tanar islamist, s-au intensificat si in Germania disputele pe marginea constituirii unei societati musulmane cu legi si reguli proprii, opusa celei crestin-germana. Crima de la Amsterdam i-a asmutit pe toti cei carora cresterea permanenta a numarului musulmanilor le era demult ca un ghimpe in ochi. Subiectul principal al discutiilor a devenit soarta femeilor musulmane, insusirea limbii germane, in care ar trebui sa se tina chiar si predica in moschei, iar societatea multiculturala este considerata moarta si-ngropata, inainte ca populatia germana sa se fi obisnuit cu ea. Numerosi oameni politici, printre care si cancelarul Schroder, au cerut musulmanilor sa-si sporeasca eforturile de integrare si au avertizat fata de aparitia in Republica Federala a unei societati islamice paralele, in timp ce, pentru prima data, a avut loc in Germania o mare demonstratie a musulmanilor impotriva terorismului exercitat in numele islamului.
Musulmani sau europeni?
Apelul politicienilor din toate partidele, adresat strainilor care traiesc in Germania, de a se integra mai bine in societate face dovada firava a sperantei de initiere a unei dezbateri deschise si sincere, neinfluentata de ideologii si tabu-uri, dupa cum considera -Frankfurter Allgemeine Zeitung-. Germania este un stat democrat de drept constitutional, cu o divizare clara intre stat si biserica, care recunoaste drepturile universale ale omului, in aceasta baza fiecare crestin, musulman sau budist putand trai dupa vrere. Insa problema integrarii, Germania trebuie sa o pretinda si sa o promoveze. Pe de alta parte, reprezentantii opozitiei cred ca multiculturalitatea nu mai este la moda, combaterea fundamentalistilor starnind aplauze, iar strainii fiind nevoiti sa invete si sa acecepte valorile tarilor in care se stabilesc.
In Germania traiesc peste trei milioane de musulmani, in majoritate turci, denumiti de gurile rele -oaspeti de temut-, supectati a fi ramificatii ale retelei lui Ussama bin Laden. In acest context, primul profesor de religie islamica din Germania, Muhammad Sven Kalisch, a criticat vehement noul val de dezbateri privind constituirea societatilor paralele, considerand ideea -total deplasata si mult prea exagerata-. Si ambasadorul Turciei la Berlin a avertizat cu posibilitatea plasarii lumii musulmane pe o pista gresita, ceea ce ar putea duce la iscarea unor conflicte de necontrolat.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















