Kievul si Chisinaul si-au propus sa formeze, impreuna, un spatiu economic unic. Asa, ca sa-i faca in necaz Moscovei, dandu-i peste cap planurile de expansiune economica in fostul imperiu sovietic. In acest sens, liderul ucrainean, Leonid Kucima, s-a deplasat ieri la in Republica Moldova, pentru convorbiri cu presedintele tarii-gazda, Vladimir Voronin. Inainte insa, Kucima s-a adresat Curtii Constitutionale, cerandu-i sa-i explice procedura legala de dizolvare a parlamentului.
Organizata intr-un timp record, intalnirea de la Chisinau a fost convenita telefonic, dupa amenintarea cu iesirea Republicii Moldova din CSI, formulata de Voronin in loc de comentariu la decizia Ucrainei, Rusiei, Belarusului si Kazahstanului de a se -contopi- in cadrul unui spatiu economic unic (EEP). -Ceea ce s-a intamplat la Ialta a spulberat toate perspectivele CSI, o data cu speranta unei eventuale modernizari a CSI-, declara, la acea data, Voronin. In calitatea lui de presedinte al Consiliului CSI, Kucima ar fi trebuit sa ia atitudine, dar inainte de a iesi la rampa, seful statului ucrainean a hotarat sa se consulte cu Voronin. Mai ales ca ultima deteriorare a dialogului dintre Kiev si Moscova, din cauza disputei referitoare la suprematia asupra Golfului Kerci si, implicit, asupra stramtorii ce uneste Marea Azov cu Marea Neagra, imprima o conotatie aparte negocierilor cu liderul comunistilor moldoveni.
Fara indoiala, Chisinaul si Kievul sunt pe deplin constiente de faptul ca Voronin nu-si poate permite sa iasa din CSI. In schimb, ajungerea la o intelegere are darul de a consolida orientarea europeana, atat de evocata in ultimul timp in ambele capitale. Cel putin in momentul de fata, este greu de anticipat sansa de reusita a demersurilor celor doi sefi de stat. Istoria postsovietica a consemnat numeroase cazuri cand trecerea de la vorbe la fapte s-a dovedit imposibila din varii motive, deseori independente de vointa celor implicati. Dar ceea ce insufla optimism este faptul ca, imediat dupa semnarea acordurilor de la Ialta, multi au inteles ca preconizata structura risca sa ramana o simpla consemnare scrisa. La Moscova, deplasarea lui Kucima nu a trecut neobservata. Mai ales la nivelul mass-media, oricand gata sa speculeze orice miscare mai deosebita a autoritatilor de la Kiev. Important este insa ca presa s-a aratat mai interesata de grija lui Kucima de a face publica preocuparea lui pentru procedura de dizvolvare a Radei Supreme. In scrisoarea adresata in acest sens Curtii Constitutionale, liderul de la Kiev deplansese ineficienta parlamentului, unde lupta pentru influenta a impiedicat adoptarea unor legi importante pentru tara. Asa scria Kucima, exprimandu-si temerea ca, date fiind conditiile de lucru, deputatii ucraineni nu vor putea adopta bugetul de stat in termenul fixat de lege, respectiv pana la 1 decembrie. In raspunsul ei, Curtea Constitutionala preciza ca parlamentul poate fi dizolvat inainte de expirarea mandatului -daca in interval de 30 de zile nu poate fi convocata nici o sesiune plenara-. Pe acest fundal, presa de la Kiev a publicat rezultatele unui sondaj de opinie, conform carora alegatorii ucraineni nu au nimic impotriva unui al treilea mandat prezidential pentru Kucima.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
