Mica republica fost-iugoslava Muntenegru, avand o populatie nu mai mare 650.000 de locuitori, isi va decide pe 21 mai soarta. Dupa ce – printr-o formula de compromis – a avut politici comune cu Serbia in domeniul apararii si al relatiilor externe, dar si-a gestionat separat economia, Muntenegru va hotari prin referendum daca alege calea independentei sau ramane alaturi de Belgrad. Momentul este unul delicat, deoarece provincia Kosovo doreste si ea sa se desprinda de Serbia, recent fiind lansate negocieri pentru stabilirea statutului final al regiunii.
Irinel Mica
irinelmica
Nasterea unui nou stat in urma referendumului din mai nu este insa o certitudine. Iar asta deoarece – respectand recomandarile UE – Podgorica a decis ca cel putin 55% din populatie trebuie sa se pronunte in favoarea desprinderii pentru ca votul sa poata fi luat in considerare. Or, in acest moment, sondajele arata ca 41% din muntenegreni vor independenta, 32% se pronunta impotriva, iar restul populatiei este sunt indecisa.
Publicatia -Times- sesiza ca UE a incercat pana acum sa atenueze tot mai puternica miscare separatista muntenegreana, de teama ca aceasta ar putea destabiliza si mai mult turbulenta regiune. Serbia s-a opus si ea unei astfel de tendinte, avand in vedere ca desprinderea de Muntenegru echivaleaza pentru ea cu pierderea accesului la Marea Adriatica. De altfel Podgorica, detine deja o autonomie considerabila in raport cu Serbia, avand guvern, parlament si moneda proprii. Cele doua entitati au avut, in schimb, in comun politica in domeniul apararii, politicii externe, comertului intern, integrarii in UE si drepturilor omului. Pe de alta parte, Muntenegru – spre deosebire de Serbia – a fost ocolita de razboaie la inceputul anilor *90, avand o economie activa, bazata mai ales pe turism, aluminiu si industrie alimentara.
Demisie
Temerile UE nu au fost nefondate, deoarece referendumul din Muntenegru are loc intr-o perioada in care se poarta si dificilele negocieri referitoare la statutul provinciei sarbe Kosovo. Aceasta doreste, de asemenea, sa devina independenta, in conditiile in care Belgradul este dispus sa ii acorde doar un grad sporit de autonomie.
Intre timp, scena politica de la Pristina nu este scutita de cutremure. Premierul kosovar, Bajram Kosumi, a demisionat miercuri, iar presa sustine ca gestul sau ar fi fost determinat de presiunile exercitate de partidele aflate la putere, nemultumite de performantele politicianului. Iar acum relatiile sarbo-kosovare risca sa fie tensionate si mai mult, deoarece partidul lui Kosumi a propus ca functia de premier sa fie ocupata de catre generalul Agim Ceku, fost lider al gherilei albaneze, acuzat de catre Belgrad de crime de razboi. Oficialii sarbi au precizat ca numirea lui Ceku este o provocare si demonstreaza ca etnicii albanezi au renuntat la o solutie de compromis in legatura cu soarta provinciei. Pe de alta parte, Ceku a declarat ca este gata sa contribuie la binele provinciei si ca seful misiunii ONU in Kosovo, Soren Jessen-Petersen, l-ar fi asigurat de sustinerea sa, in cazul in care va fi ales.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
