Dupa aproape sase luni de cand presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, declara ca problema transnistreana a dobandit importanta internationala, la Chisinau a sosit ieri secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer. Vizita survine intr-un moment delicat al relatiilor dintre cele doua maluri ale Nistrului, dar si al raporturilor Republicii Moldova cu doi dintre mediatorii procesului de negocieri – Ucraina si Rusia. Printre altele, ajunsi, culmea coincidentei, tot ieri, dar la Kiev, dupa un mars de trei zile, cei 70 de ucraineni transnistreni veniti sa atraga atentia autoritatilor ucrainene asupra situatiei din stanga Nistrului au iscat un adevarat scandal, amenintand ba ca-si dau foc, ba ca intra in greva foamei daca cererile lor nu sunt luate in considerare. Lucrurile s-au calmat dupa interventia trupelor OMON. In tot acest timp, la Chisinau, presedintele Voronin incerca sa obtina din partea oaspetelui sau promisiunea unei mai mari angajari a Aliantei in eforturile de normalizare a legaturilor cu regimul separatist de la Tiraspol.
Comentand vizita inaltului responsabil si straduindu-se sa-si convinga cititorii de importanta ei, presa de la Chisinau se indoia -ca un functionar de un asemenea rang, cu un grafic de lucru atat de incarcat, isi va pierde timpul cu o simpla deplasare de politete-. Argumentul este hilar, intr-o oarecare masura, dar el vine ca un fel de replica la unele comentarii aparute in acest sens in mass-media rusesti si care catalogau prezenta lui Scheffer in capitala Republicii Moldova drept un simplu gest de curtoazie.
Rumsfeld, Passy, Scheffer
Oricum ar fi, secretarul NATO este deja al treilea responsabil occidental care vine sa dea mana cu Voronin la el acasa. Inainte au fost secretarul de stat al apararii, Donald Rumsfeld, si presedintele in exercitiu al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), ministrul bulgar de externe, Solomon Passy. Da, cele trei momente survin la intervale de cateva luni, dar nu trebuie uitate evenimenele care au avut loc pe teritoriul statului vecin in ultimele doua luni. Este vorba, fireste, despre criza scolilor romanesti din Transnistria, o aparent banala neintelegere care a degenerat treptat, voluntar sau involuntar, intr-un conflict periculos si imprevizibil, cu tendinte de confruntare armata.
Tentative evidente
Dar, pana acum, un asemenea scenariu nu a fost pus in aplicare, desi astfel de tentative au existat, daca ne gandim doar la avalansa de stiri lansate dinspre Tiraspol privind manevrele militare ale Chisinaului, la comasarea de trupe de-a lungul granitei administrative dintre cele doua parti sau la acea parada militara organizata la Tiraspol de ziua -independentei- acestei nerecunoscute republici. Or, venirea lui Scheffer poate insemna ca acest pericol a trecut. Sau macar a scazut in intensitate. Si ca este momentul sa se treaca la actiuni concrete pentru identificarea unei solutii reale, nu a tot felul de solutii-surogat, cu efect pe termen scurt.
Terenul viitoarelor manevre politice
Din lipsa, probabil, de date concrete, presa de la Chisinau nu a acordat o atentie aparte prezentei lui Scheffer. Nici continutul agendei de lucru nu a fost dezvaluit. Scris in traditionalul limbaj sec, comunicatul oficial dat publicitatii, totusi, de Ministerul de Externe al Republicii Moldova, a evocat doar intrevederi cu prsedintele Voronin, cu seful diplomatiei, Nicolae Stratan, cu deputati. Despre tema, doar trei vorbe: situatia din Republica Moldova. Ceea ce poate insemna, in egala masura, situatia din Transnistria si situatia din ajunul alegerilor parlamentare de la sfarsitul anului. Doua chestiuni care, nu exista nici un dubiu, nu pot fi rupte una de cealalta. Ele se contopesc, se impletesc, formand terenul viitoarelor manevre politice.
Interese strategice
Cu siguranta, Scheffer nu a venit la Chisinau cu mana goala. Cu siguranta, el a adus cu sine un plan, un proiect de reglementare a lucrurilor. In ce consta el, ce principii si norme respecta, ramane de vazut. La fel cum foarte interesant ar fi de stiut daca propunerile NATO sunt cunoscute sau nu in Rusia, ale carei interese strategice pentru Transnistria sunt bine cunoscute. Si inca ceva: se va vorbi, oare, de lupta impotriva terorismului, mai ales ca, pe fondul tragediei de la Beslan si al disparitiei unei importante cantitati de arme dintr-o unitate militara moldoveneasca, unii s-au grabit sa arate cu degetul Chisinaul, invinuindu-l ca furnizeaza armament teroristilor ceceni.
Raspuns la o intrebare
Dar, dincolo de toate acestea, Scheffer va trebui sa raspunda la o intrebare care framanta de multa vreme atat clasa politica de la Chisinau, cat si conducerile de la Kiev si Moscova: se va implica, pana la urma, NATO in acest proces de pace? In urma cu cateva luni, Scheffer respingea o asemenea eventualitate, spunand ca Alianta nu-si poate permite un astfel de pas. Nici chiar sub aspectul unei misiuni de mentinere a pacii. Iar daca da, atunci inclusiv cu participarea unui contingent de pace din partea Rusiei.
Singura oferta posibila
Recent, analistul politic Vladimir Socor estima, in paginile prestigioasei publicatii americane -Washington Post-, ca negocierile in format pentagonal -nu numai ca sunt absurde, ci de-a dreptul periculoase-. Pentru ca, explica el, ele nu pot conduce decat la desfiintarea statului Republica Moldova. In opinia politologului stabilit in SUA, unica oferta pe care mecanismul pentagonal (cu Rusia si Ucraina, alaturi de Chisinau, Tiraspol si OSCE), o poate oferi, spunea Socor, este -legalizarea regimului transnistrean si acordarea acestui regim a unei parti a puterii chiar la Chisinau, sub garantii acordate de Rusia-. Ceea ce, fireste, este imposibil. Pentru ca nimeni nu va accepta un asemenea scenariu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
