Alegerile legislative din Serbia au trecut şi au confirmat rezultatele sondajelor de opinie şi pronosticurile analiştilor. Ultranaţionalişii, în persoana Partidului Radical (SRS), au înregistrat cel mai bun scor – 28,3 la sută din voturi. Dar, este greu de crezut că preşedintele Boris Tadici (foto sus) le va cere acestora să formeze guvernul. Tadici, al cărui Partid Democrat (DS) a obţinut 22,7 la sută din sufragii, ar putea încheia un acord de coaliţie cu Partidul Democratic al Serbiei (DSS), al premierului în exerciţiu, Vojislav Koştuniţa.
-Tadici a anunţat încă de ieri că nu va respecta principiul democratic şi nu va încredinţa mandatul Partidului Radical-, a declarat numărul doi al ultranaţionaliştilor, Tomislav Nikolici, într-un interviu acordat agenţiei Reuters. -Trebuie să vedem dacă este posibil ca Partidul Democrat şi Partidul Democrat al Serbiei să formeze un guvern cu un al treilea partener şi dacă un asemenea cabinet va fi în măsură să funcţioneze-, a adăugat Nikolici. Comparativ cu ultimele alegeri, democraţii şi-au dublat, practic, voturile şi constituie prima formaţiune a blocului pro-occidental, cu mult deasupra DSS, care a marcat doar 16,4 la sută din opţiuni. Prim-ministrul nu a furnizat niciun detaliu în privinţa eventualilor lui aliaţi în cadrul unei coaliţii. A spus doar că momentul cheie al negocierilor vizează poziţia diferitelor partide privind Kosovo.
Cauză pierdută
Occidentalii discută, la randul lor, despre un plan care ar trebui să acorde o anume formă de independenţă majorităţii albaneze a acestei provincii secesioniste din sudul Serbiei, aflată sub administraţie ONU începand din 1999. Tadici este de părere că regiunea este o cauză deja pierdută pentru Serbia. Koştuniţa însă crede că Serbia nu trebuie să cedeze niciodată aceste pămanturi care sunt leagănul naţiunii lor. -Negocierile vor dura mult şi este posibil să ne conducă spre noi alegeri-, a avertizat analistul Dusan Janjici.
Partea plină a paharului
Rezultatul scrutinului a fost primit cu calm de UE şi SUA, care-şi pun mari speranţe într-un guvern sarb capabil să ia o decizie rapidă în privinţa viitorului Kosovo. -Majoritatea a votat în favoarea forţelor democratice şi pro-europene-, a estimat reprezentantul diplomaţiei europene, Javier Solana, privind partea bună a lucrurilor. Tadici şi Koştuniţa au stat umăr langă umăr în eforturile lor comune de a-l înlătura de la putere pe Slobodan Miloşevici, eliminat de pe scena politică în 2000 şi decedat în detenţie la Haga, anul trecut. Dar relaţiile dintre ei s-au deteriorat după asasinarea premierului reformist Zoran Djindjici, ucis de fidelii lui Miloşevici în 2003. Radicalii doresc extinderea frontierelor Serbiei, pentru a-i îngloba pe sarbii din Bosnia şi Croaţia. Liderul lor istoric, Vojislav Selelj, este judecat la Haga pentru crime de război. Ei refuză să-l aresteze pe Ratko Mladici, şeful militar al separatiştilor sarbi din Bosnia, inculpat de genocid, opunându-se a-l deferi Tribunalului penal internaţional.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
