In ultimele luni, problemele Uniunii Europene s-au aflat constant in centrul atentiei. Nu fara motiv insa: aderarea celor 10 noi state membre, primele alegeri europene in cadru extins, finalizarea proiectului viitoarei constitutii si numirea noului presedinte al Comisiei au tinut ocupate primele pagini din presa internationala. Desi toate aceste evenimente ar fi trebuit sa marcheze consolidarea Uniunii, ai carei lideri viseaza la o formula care sa rivalizeze din punct de vedere economic cu Statele Unite, realitatea pare sa contrazica asteptarile, fiecare nou pas inainte dezvaluind un mecanism care scartaie din toate incheieturile.
Una dintre cele mai spinoase probleme aparute in spatiul comunitar, o data cu cel mai recent val de extindere, este atitudinea electoratului din cele 10 state nou-venite. Tavalugul infrangerilor socante a ajuns acum in Slovenia, dupa ce a pus pe jar Polonia, Cehia si Ungaria, unde a declansat reale crize politice.
Soc dupa scrutin
Desi Slovenia este cea mai avansata pe calea reformelor dintre tarile nou primite in Uniunea Europeana, alegatorii nu au fost multumiti cu performantele partidului premierului Anton Rop, care, dupa scrutinul parlamentar din acest sfarsit de saptamana, se vede pus in situatia de a se retrage in opozitie. Formatiunea politica pe care o reprezinta, liberal-democrata, care s-a aflat la putere timp de 12 ani, a fost nevoita sa se plece in fata Partidului Democratic Sloven. In pofida infrangerii, premierul demisionar Anton Rop crede insa ca Slovenia se afla pe drumul cel bun. -Partidul Liberal Democratic iese din aceste alegeri cu capul sus. Suntem convinsi ca Slovenia se afla pe o cale justa, ca economia ei e intr-o forma buna, ca rezultatele din toate domeniile sunt excelente. Cu totii ne mandrim cu ceea ce am realizat-, a declarat Anton Rop, urand totodata noroc celor care vor forma noul executiv.
Nationalism in exces sau plictis?
Totusi, ce a determinat esecul unei grupari politice care avea toate sansele sa se mentina la putere, cu atat mai mult cu cat a contribuit major la imbunatatirea situatiei politice, economice si sociale a tarii? Slovenia a devenit atat membra a NATO, cat si a UE, somajul a scazut, fiind un exemplu de urmat prin ceea ce a putut obtine un popor mic, dar harnic si bine organizat. Aceste subiecte insa par sa nu mai constituie principalele -atractii- ale electoratului european. Conotatiile nationaliste isi pun amprenta tot mai accentuat in cadrul noilor membre, alegatorii temandu-se ca exista riscul ca tarile lor sa fie -strivite- de -mai-marii- Uniunii, dar si de pericolul pe care il reprezinta disputele teritoriale cu vecinii.
In cazul Sloveniei, recentele conflicte de la granita Croatia au cantarit greu in alegeri, dat fiind ca incidentul a starnit o furtuna diplomatica si a fost nevoie de interventia sefului diplomatiei europene, Javier Solana. Mai mult, chiar in ziua scrutinului, Croatia a infiintat o controversata zona de protectie ecologica si de pescuit de-a lungul coastei de la Marea Adriatica, Slovenia plangandu-se pentru ca o izoleaza.
Nationalismul poate fi doar una dintre explicatiile victoriei obtinute de opozitie. Liderul Partidului Democratic Sloven, Janez Jansa, care a iesit invingator, promite sa reduca cheltuielile guvernamentale si sa continue procesul de privatizare, in pregatirea trecerii la moneda unica europeana, preconizata pentru 2007. Potrivit analistilor, slovenii s-au plictisit de conducerea liberala, in pofida realizarilor, motivatia principala a electoratului fiind dorinta de schimbare a celor aflati la guvernare, la capatul unei lungi perioade de stabilitate.
Reactie in lant
Problemele interne, -mascate- inainte de 1 mai, data la care au pasit pline de optimism in teritoriul largit al UE, sub exploziile colorate ale focurilor de artificii, au rabufnit sau mocnesc inca in cadrul proaspetelor state membre. Aderarea a fost prezentata ca un succes politic de proportii. In prezent insa, -noii europeni- par sa descopere, cu fiecare zi, tot mai mult ca realitatea nu e cea pe care le-au infatisat-o politicienii. In plus, absenteismul si votul negativ pot fi interpretate ca sanctiuni aplicate de catre cetateni politicienilor care le-au inselat asteptarile. Electoratul a devenit sceptic, isi da sufragiile nationalistilor, probabil tocmai pentru ca vede in UE un mecanism birocratic ostil cetateanului, un subiect de campanie electorala. De asemenea, cand cetatenii europeni au ocazia sa-si exprime parerea prin vot, contrazic in mod evident viziunea politicienilor despre visul -Europei unita-. Sa fie neascultarea -vocii poporului- cauza unui posibil conflict nedorit intre Europa cetatenilor si cea a politicienilor? Ramane de vazut, cu atat mai mult cu cat, dintr-un asemenea conflict, mai devreme sau mai tarziu, tot cetatenii vor iesi invingatori.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
