Doua inlocuiri si o rocada de portofolii sunt diferentele dintre prima echipa a lui Barroso si cea prezentata la reuniunea liderilor din statele membre UE, de la Bruxelles. Punctul principal pe agenda Consiliului European, situatia noului executiv comunitar, ramane inca sub semnul intrebarii, Comisia urmand sa primeasca unda verde pentru inceperea activitatii abia dupa data de 15 noiembrie, cand se vor finaliza audierile noilor candidati.
Totusi, problema irakiana pare sa se fi aflat in centrul atentiei mai-marilor europeni, cu atat mai mult cu cat presedintele francez, Jacques Chirac, a parasit reuniunea de la Bruxelles chiar inaintea intrevederii cu premierul Iyad Allawi, gest care a starnit reactii diverse.
Jose Manuel Durao Barroso, presedintele noii Comisii Europene, a venit la summitul de la Bruxelles destul de optimist, declarand ca lucrurile sunt din nou pe fagasul normal, avand deja pregatita o alta formula a echipei sale, care pare sa fie unanim acceptata de Parlament.
Formula fixa
Situatia insa nu este chiar atat de normala la Bruxelles, dat fiind ca actuala Comisie, condusa de Romano Prodi, trebuia sa isi incheie mandatul inca de la sfarsitul lunii trecute, astfel incat sa-i permita noii echipe sa-si intre in atributii, fapt care nu s-a produs din cauza opozitiei parlamentului fata de unii nominalizati pentru fotoliile de comisari. Dar oile negre au fost inlocuite. Controversatul Buttiglione, care devenise o piatra prea grea atarnata de gatul echipei Barroso, nu a putut fi pastrat si a cedat locul actualului ministru de externe italian, Franco Frattini. Letona Ingrida Udre a fost si ea indepartata, in locul ei imbarcandu-se Andris Piebalgs, care nu va primi insa portofoliul impozitelor si vamilor, unde a fost nominalizata anterior conationala sa, ci acela al energiei, unde in prima formula figura ungurul Laszlo Kovacs.
Intr-un acces de sinceritate, Barroso si-a comparat postura de sef al executivului comunitar cu aceea a unei asa-numite -blind date-. Totusi, este de asteptat ca in cadrul sesiunii legislativului din 15 noiembrie sa se voteze cu privire la investitura noii Comisii Europene, audierile celor doi noi nominalizati si a lui Kovacs putand incepe chiar de saptamana viitoare.
Predare de stafeta
In timp ce Barroso este aproape sigur ca, de aceasta data, nu va mai da gres, Comisia Prodi a primit sfatul juristilor de a nu lua decizii in domenii sensibile care ar putea fi atacate in justitie, deoarece prelungirea mandatului sau creeaza probleme legale. Tratatul de Aderare a celor 10 noi membre prevede clar ca mandatul echipei Prodi -expira pe 31 octombrie-, iar numarul comisarilor va fi acelasi cu numarul tarilor membre, or, in executivul inca in exercitiu se afla cate doi reprezentanti din cele cinci mari state UE, Franta, Germania, Marea Britanie, Italia si Spania. Asfel, orice decizie a Comisiei Prodi este vulnerabila in fata unui atac.
Chirac versus Irak
Zvonul, dezmintit ulterior de insusi liderul francez, referitor la faptul ca Chirac ar fi parasit intrunirea de la Bruxelles inaintea intrevederii cu premierul irakian avand -deja programate alte intalniri- a iscat o serie de controverse, gestul fiind considerat drept o sfidare la adresa lui Allawi, care facuse apel la o mai mare implicare internationala in Irak, in special a Frantei si Germaniei. Iyad Allawi a cerut -tarilor spectatoare- sa se implice activ in reconstructia Irakului. Insa Chirac, facand dovada faptului ca plecarea sa nu a avut nici un fel de tenta personala, a lansat o invitatie la Paris omologului sau irakian, Ghazi Al-Yawer. Cu toate acestea, seful diplomatiei olandeze, Bernard Bot, crede ca UE trebuie sa depaseasca diviziunile suscitate de razboiul din Irak si sa dea un semnal de participare la reconstructia acestei tari. Pe de alta parte, Allawi, care a efectuat o prima vizita la sediul NATO din Bruxelles, a cerut organizatiei transatlantice sa continue eforturile in vederea stabilizarii tarii sale, in timp ce ministrul polonez de externe, Wlodzimierz Cimoszewicz, a apreciat ca sprijinul pentru procesul politic din Irak este in crestere, determinand masuri concrete din partea statelor europene.
Consens
In sfarsit, sefii de stat si de guvern UE au adoptat un nou plan, de cinci ani, privind imigratia ilegala. Proiectul vizeaza in special reducerea fluxurilor migratoare, printr-o cooperare cu statele de origine si de tranzit si restabilirea imaginii unei Europe fortareata. Pe de alta parte, ideea Italiei, confruntata cu valurile de imigranti debarcati pe insula siciliana Lampedusa, de a crea centre de tranzit unde UE sa poata examina cererile de azil, nu a fost acceptata.
Un alt punct pe ordinea de zi a fost dosarul nuclear iranian, liderii europeni fiind preocupati de gasirea modalitatilor prin care sa convinga Iranul sa renunte la activitatile de imbogatire a uraniului. Ei au subliniat necesitatea restabilirii increderii in natura pasnica a programului si vor o cooperare pe termen lung cu Iranul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
