La 17 august 1998, rasuna pentru prima data in Rusia cuvantul -colaps-. In acea zi, Moscova anunta inghetarea rambursarii datoriilor sale externe si devalorizarea cu aproape 100% a rublei fata de dolar, provocand o grava criza financiara care a paralizat, practic, economia tarii. Multi dintre actorii de prima marime ai acelor evenimente, precum Anatoli Ciubais, atunci si acum patronul sistemului energetic national, sau Viktor Cernomirdin, atunci prim ministru, acum ambasadorul Rusiei in Ucraina, continua sa ocupe locuri importante in complicatul labirint al vietii economice a tarii. Altii, printre care presedintele Boris Eltin – au iesit din peisajul politic.
Pentru a evita tragedia, Rusia avea nevoie, la acea data, de un pret mondial al petrolului de 6-9 dolari barilul, iar el costa 12 dolari. Acum, -aurul negru- se cumpara in lume cu 22-28 dolari, oferind Rusiei, cel mai mare exportator de petrol nemembru OPEC, sansa -corectarii- din mers a bugetului federal. In plus, subliniau analistii, chiar daca pretul petrolului va cadea la 0, -Rusia va putea trai linistita cel putin sase luni pe seama rezervelor acumulate, adica 65 miliarde de dolari la banca centrala, plus miliardele aflate la dispozitia Ministerului Finantelor-. In 1998, salariul mediu era de 150 dolari pe luna, acum el a atins, statistic, 200 de dolari. Se poate vorbi de redresare, de revenire la normal? Conform sondajelor, 33% din rusi sustin ca Rusia nu a scapat inca din meandrele crizei din 1998, iar 44% cred intr-un alt colaps. Nici expertii nu afiseaza un optimism exagerat. Da, spun ei, totul este posibil, in ultima instanta, chiar si o criza financiara, dar in alti termeni si de dimensiuni care nu vor destabiliza nivelul de trai al populatiei. Oare?
Pe fondul scandalului IUKOS, au fost frecvent evocate evenimentele din 1998. Mai mult, oamenii de afaceri au avertizat chiar ca o tergiversare a cazului IUKOS, absenta oricarei reactii oficiale din partea statului ar putea conduce la un colaps generat insa de fuga investitorilor straini si autohtoni. In alta ordine de idei, exista semnele specifice unei crize de proportii a sistemului bancar rus. Ipoteza sustinuta, printre altii, de directorul Alfa-bank, Petr Aven. El pune totul pe seama deteriorarii politicii de creditare a bancilor, situatie determinata de perspectiva liberalizarii acestei practici. Oricum ar fi, toate aceste luari de pozitie din partea oamenilor de afaceri demonstreaza ca anul 1998 a servit drept o lectie dura, din care au fost trase invatamintele de rigoare. In primul rand, rusii au invatat sa fie mai atenti cand este vorba de -chestiuni de principiu-, sa-si protejeze bine afacerile si sa fie vigilenti. -Am invatat ca nu trebuie sa detii niste resurse financiare imposibil de controlat. Am invatat ca nu putem uita ca in orice minut asupra noastra se poate abate o nenorocire, care ti-ar putea fi fatala. Cu alte cuvinte, am invatat sa invatam din tot ceea ce se intampla in jurul nostru si sa fim cu ochii in patru-, rezuma un intreprinzator rus.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
