Delegația oficialilor Comisiei Europene, FMI și Băncii Centrale Europene (BCE), care va reveni la Atena la începutul lui septembrie, va sta timp de o lună în capitala elenă, iar soarta următoarei tranșe din ajutorul extern va fi decisă după ședința Eurogroup din 8 octombrie, potrivit WSJ.com. Evaluarea va determina dacă Grecia poate respecta condițiile impuse de creditorii externi, iar rezultatele discuțiilor vor stabili soarta următoarei tranșe, de 31 miliarde euro, din împrumutul multilateral de 130 miliarde euro acordat statului elen. Tranșa include o sumă de 25 miliarde euro destinată recapitalizării băncilor. Noua întârziere a ajutorului extern pentru Grecia este cauzată cel mai probabil de noile dispute dintre liderii politici de la Atena privind eventuale disponibilizări în sectorul public. Guvernul elen mai trebuie să identifice economii de până la 4,5 miliarde euro în cadrul pachetului suplimentar de măsuri de austeritate de 11,5 miliarde euro solicitat de creditorii internaționali pentru următorii doi ani. Tensiunile ar putea atinge cote critice în contextul unei populații puternic afctate de măsurile de austeritate. O sursă oficială UE, citată de WSJ.com, a declarat că experții CE, BCE și FMI vor ajunge la Atena la începutul lunii septembrie "și vor sta toată luna, pentru a raporta în octombrie către Eurogroup". Sursa citată se referă la ședința miniștrilor Finanțelor din zona euro programată pentru 8 octombrie. Misiunea creditorilor externi a plecat duminică de la Atena. "Statele membre trebuie să vadă clar ce se întâmplă și unde ne aflăm înainte de a începe din nou să plătească", a afirmat oficialul european.
Bani în tranșe
Tranșa a fost programată inițial pentru luna iunie, însă a fost amânată din cauza alegerilor din Grecia din această vară, care au creat, potrivit oficialului citat, "întârzieri semnificative în implementarea" programului convenit cu instituțiile financiare internaționale. Guvernul elen, condus de premierul Antonis Samaras, s-a format în această vară după două runde succesive de alegeri generale, partidele pro-euro reușind cu greu să obțină majoritatea. Grecia riscă falimentul în viitorul apropiat, având o scadență de 3,1 miliarde euro pe 20 august în contul unor obligațiuni de stat ajunse la maturitate. Printre măsurile luate în calcul de executivul de la Atena se numără plasarea câtorva mii de angajați din sectorul public într-o "rezervă de muncă", cu venituri reduse substanțial, însă unul dintre partidele din coaliția de guvernare se opune vehement acestei propuneri. Printre reformele dificile angajate de guvern, însă neabordate până acum, se numără măsuri de eficientizare a sectorului public. Grecia a promis, în acordul de finanțare externă de 130 miliarde euro, să concedieze 15.000 de bugetari până la sfârșitul acestui an și un total de 150.000 până în 2015. Avertizând parcă guvernul, sindicatul ADEDY al angajaților din sectorul public a cerut miercuri muncitorilor să fie pregătiți să se opună propunerii privind "rezerva". Samaras se confruntă și cu tensiuni din interiorul propriului partid, Noua Democrație: premierul l-a exclus săptămâna trecută din grupul parlamentar pe Nikos Nikolopoulos, nemulțumit de măsurile de austeritate, reducând cu un vot, la 178 de membri, majoritatea pe care se poate baza executivul în legislativul de 300 de scaune de la Atena. Rata șomajului în Grecia a continuat să crească în mai, ajungând la nivelul record de 23,1%, de la 22,6% în aprilie, a anunțat joi Autoritatea elenă pentru statistică (Elstat). Este un avans semnificativ față de rata șomajului din mai 2011, de doar 16,8%. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
