Olanda alege Dreapta

Alegerile legislative din Olanda au oficializat ascensiunea dreptei populiste, reprezentata de partidul lui Pim Fortuyn, asasinat de un fanatic ecologist, in urma cu mai bine de o saptamana. Lista Pim Fortuyn a reusit sa obtina 26 din cele 150 de locuri in Parlamentul de la Haga, devenind a doua forta politica a tarii. Asasinarea lui Pim Fortuyn si unda de emotie care i-a urmat si-au pus amprenta pe rezultatul scrutinului. Votul de simpatie pentru liderul populist – protagonist al unei beatificari mediatice postume ce aminteste de cazul printesei Diana – a adus la urne multi dintre obisnuitii absenti de la astfel de evenimente. Se pare ca din randul acestora si-a atras Lista Pim Fortuyn multe dintre voturi. Pana acum o luna, nici un analist politic local nu ar fi indraznit sa crediteze acest partid cu mai mult de 10% din preferintele electoratului. Olandezii i-au acordat, miercuri, 17%. Primul partid al Olandei au devenit crestin-democratii, liderul acestora – Peter Balkenede – fiind insarcinat cu formarea viitorului Guvern de la Haga. De la scrutinul olandez, invinsa a iesit actuala coalitie guvernamentala. Social-democratii premierului Wim Kok au pierdut mai mult de un sfert din voturi si din deputati, la fel si aliatii lor liberali.

Votand formatiunile politice de dreapta, la alegerile legislative de miercuri, Olanda se alatura lungului sir de state europene care au decis sa sanctioneze Guvernele de stanga. Asa s-a intamplat, anul acesta, in Portugalia – in martie – si in Franta – la prezidentialele de la inceputul lunii. Acum a fost randul Olandei sa voteze crestin-democratii, fortand Europa sa analizeze si sa faca fata unui fenomen care ia proportii. Votul olandezilor a fost si unul care a schimbat raporturile de forte pe continent. Pana acum, formatiunile de centru-stanga si cele de centru-dreapta erau in echilibru perfect in cadrul consiliului de ministri al Uniunii Europene. Astazi, balanta s-a inclinat sensibil in favoarea dreptei, iar efectele acestui fenomen nu vor intarzia, probabil, sa apara.

Lista Pim Fortuyn, a doua putere politica

Un alt aspect interesant al votului de miercuri este ascensiunea dreptei populiste, reprezentata de partidul lui Pim Fortuyn, asasinat de un fanatic in urma cu mai bine de o saptamana. Dupa numararea a aproximativ 90% din voturi, Lista Pim Fortuyn reusise sa obtina 26 din cele 150 de locuri in Parlamentul de la Haga, devenind a doua forta politica a tarii. Asasinarea lui Pim Fortuyn si unda de emotie care i-a urmat si-au pus amprenta pe rezultatul scrutinului. Votul de simpatie pentru liderul populist – protagonist al unei beatificari mediatice postume ce aminteste de cazul printesei Diana – a adus la urne multi dintre obisnuitii absenti la astfel de evenimente. Se pare ca din randul acestora si-a atras Lista Pim Fortuyn multe dintre voturi. Pana acum o luna, nici un analist politic local nu ar fi indraznit sa crediteze acest partid cu mai mult de 10% din preferintele electoratului. Olandezii i-au acordat, miercuri, 17% si au acceptat in Parlament 26 dintre deputatii propusi, toti aflati la prima experienta politica. Pentru ca nu trebuie uitat, Lista Pim Fortuyn este un partid infiintat la inceputul acestui an, cu oameni in majoritate tineri, fara nici o experienta in politica.

Peter Balkenede – viitorul premier

Asa cum a aratat votul de miercuri, primul partid al Olandei este cel crestin-democrat, care a obtinut 44 de locuri in Parlament. Liderul acestuia, Peter Balkenede, va fi cel care va forma viitorul Guvern de la Haga. Asadar, olandezii au premiat partidele care au promis mai multi politisti pe strada, un mai bun control la frontiere, mai putina birocratie in sistemul sanitar, invatamant la standarde ridicate. Pim Fortuyn facuse din toate acestea temele lui preferate. Violase tabu-urile, in special pe cel al tolerantei. Uneori, si-a atras critici si insulte pentru pozitiile sale care pareau multora xenofobe si rasiste. Cu toate acestea, a reusit sa atraga de partea sa multi olandezi – votul de miercuri a aratat acest lucru.

Din toata aceasta poveste, invinsa a iesit actuala coalitie guvernamentala. Social-democratii premierului Wim Kok au pierdut mai mult de un sfert din voturi si din deputati – doar 22 de reprezentanti in viitorul Parlament, fata de cei 45 de pana acum. Au pierdut teren si aliatii lor, liberalii, care nu vor avea decat 23 de deputati. Urmatoarea perioada va fi cea a negocierilor si a pronosticurilor in privinta viitoarei coalitii care va conduce Olanda in urmatorii patru ani.