În timp ce preşedintele Vladimir Putin s-a angajat într-o confruntare fără menajamente cu Occidentul, mărcile străine sunt mai prezente ca niciodată la Moscova. Dar, pe fondul deziluziilor şi a numeroaselor momente de tensiune, fascinaţia de acum 15 ani pentru Vest a cedat în Rusia, locul indiferenţei şi a respingerii. Odinioară triste şi dezolante, străzile moscovite sunt acum în măsură să concureze cu cele din Occident: aceleaşi magazine, restaurante, autovehicule şi panouri publicitare. Chiar şi metroul, un mijloc folosit la fel de mult de locuitorii capitalei Rusiei ca la Paris sau New York, şi-a pierdut definitiv, potrivit comentariilor presei de peste Ocean, aspectul sovietic. Potrivit unei anchete realizate de Center for Strategic and International Studies, 62 la sută dintre ruşii cu varste cuprinse între 16 şi 29 de ani sunt de părere că -tinerii ruşi doresc acelaşi lucru ca tinerii din Europa occidentală-. În acelaşi timp, pentru 78% din persoanele intervievate, -Rusia s-ar putea purta mai frumos, dacă străinii ar înceta să-i impună ideile lor-, în timp ce 64 la sută văd în Statele Unite un -duşman- sau un -rival-. -Atitudinea cea mai deschisă vizavi de Occident a existat la începutul anilor 90, perioada marilor speranţe. Occidentul, America erau percepute drept modele. Se credea că Rusia ar putea urma calea democraţiilor occidentale-, îşi aminteşte Natalia Zorkaia, sociolog la Centrul de studii Levada. Conform unui ultim sondaj al acestei instituţii, 46 la sută dintre ruşi consideră ţările occidentale -adversare- ale ţării lor, în condiţiile în care 74 de procente susţin că Rusia trebuie să urmeze propria ei cale de dezvoltare. Sentimentele ruşilor în privinţa occidentalilor au evoluat, de la destrămarea URSS, în 1991, de la speranţă la decepţie, apoi la provocare. -La început a fost fascinaţie. Ruşii au descoperit produsele de consum, oamenii erau naivi, credeau că sistemul capitalist şi multipartitismul le poate schimba viaţa-, explică expertul Liza Levidova. Dar ruşii au descoperit capitalismul sălbatic, care a antrenat sărăcirea a milioane de persoane. A venit apoi anul 1993 şi asaltul ordonat de Boris Elţîn asupra Parlamentului. Alt şoc a fost războiul din Cecenia, declanşat în 1994, şi criza financiară din 1998. Astăzi, 47 la sută dintre ruşi consideră că Vladimir Putin şi serviciile de securitate sunt cele mai importante instituţii ale ţării şi că, în dialogul lui cu Occidentul, preşedintele trebuie să adopte o poziţie mai dură.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
