Pe cine va ataca Rusia?

Mai intai a fost Georgia, care, dupa multe ezitari, a recunoscut ca unele dintre taberele rebelilor ceceni se afla in trecatoarea Pakissi. Pentru ca, ieri, ministrul cipriot-grec al justitiei, Doros Theodoru, sa afirme ca -ceceni si alte grupari teroriste se afla aici, in nordul insulei, si se antreneaza-.

Pentru ca tot ieri publicatia britanica -The Guardian- sa scrie, citand declaratiile unui inalt demnitar rus, ca doi dintre teroristii bandei care au ocupat o scoala din Beslan au sunat, de pe telefoanele celulare, in mai multe tari ale Orientului Mijlociu. Pe acest fundal, involuntar, revine in minte recenta declaratie a sefului Statului general major al armatei ruse, generalul Iuri Baluevski, potrivit caruia Rusia isi rezerva dreptul de a aplica lovituri preventive asupra taberelor de teroristi din orice colt al lumii. E adevarat, la acea data el s-a grabit sa linisteasca comunitatea internationala subliniind ca nu va fi vorba de atacuri nucleare, dar ca puterea loviturilor preventive ale Rusiei vor fi pe masura pericolului reprezentat de teroristi.

Test sau provocare?

Asta inseamna, prin urmare, ca trebuie sa ne asteptam la o actiune de forta din partea Moscovei in partea turca a Ciprului sau in Georgia? In ultima instanta, informatiile provin de la surse demne de toata increderea, de la reprezentanti ai puterii. Ca sa nu mai spunem ca cipriotii-greci sunt deja cetateni ai Uniunii Europene, spre deosebire de cipriotii-turci, care sunt de sine statatori. Pe scurt, ce va face Moscova? Sau, privind lucrurile din alt punct de vedere, ce inseamna toate acestea, un test? O provocare? Pusa la cale de cine si in ce scop? Desi scopul se intrezareste, daca ar fi vorba despre o manevra, acela de a scoate definitiv Rusia in afara jocului, de a-l aduce, eventual, pe presedintele Vladimir Putin in situatia de a demisiona, asa cum doresc nu doar cecenii, dar si fortele de opozitie din Rusia.

Informatii foarte precise

Firesc, scenarii se pot tese o multime, dar vorbele lui Baluevski nu pot fi trecute cu vederea. Mai ales ca, potrivit lui Theordoru, -in principal, e vorba despre ceceni antrenati pentru a ataca tinte rusesti- . Oficialul cipriot a mentionat ca informatiile de care dispun serviciile secrete sunt precise. Interesant este ca dupa operatiunea de luare de ostatici din Beslan, soldata cu mai mult de 300 de morti, purtatorul de cuvant al guvernului cipriot-turc a negat ca autoritatile pot demonstra fara tagada desfasurarea de activitati teroriste in nordul insulei. Oricum, Theodoru a sugerat ca guvernul din care face parte va informa comunitatea mondiala, in special UE si SUA cu privire la amenintarea terorista existenta in partea turca a teritoriului. -Informatiile noastre sunt exacte, avem toate motivele sa credem-, preciza inca o data Theodoru.

Documentar calomnios

Intre timp, canalul rus al televiziunii publice a difuzat, duminica seara, un film documentar care il acuza pe fostul patron al companiei petroliere IUKOS, Mihail Hodorkovski, de legaturi cu gruparile teroriste. Nu este prima tentativa de acest gen. Pana acum, nici una dintre aceste incercari nu a avut efectul scontat. Un lucru este cert, acela ca documentarul difuzat la doar trei saptamani dupa tragedia de la Beslan, revendicata de liderul separatist, Samil Basaev, marcheaza o noua etapa in campania initiata de Kremlin impotriva oligarhului intrat in dizgratie. Nelasandu-se intimidat, Hodorkovski a negat noile acuzatii care i se aduc, dupa cele de frauda fiscala si inselaciune care l-au bagat in inchisoare. El a calificat datele prezentate de pelicula drept -calomnioase-.

Nici o legatura directa

Filmul intitulat -Act terorist platit- si care s-a bucurat de o promovare mediatica intensa nu face vreo legatura directa intre Hodorkovski si evenimentele din Osetia de Nord. In schimb, el vorbeste despre zecile de mii de dolari platite persoanelor care au comis atentate in Rusia. Potrivit documentarului, unii dintre responsabilii IUKOS ar fi avut relatii de afaceri cu Hozh-Ahmed Nuhaiev, presupus finantator al separatistilor ceceni, caruia ii transferau sume importante de valuta obtinute din vanzarile de petrol ale companiei. In plus, autorii peliculei sustin ca asasinarea ziaristului american Paul Klebnikov, inca neelucidata, ar avea legatura cu contactele dintre Nuhaiev si marile companii din Moscova, inclusiv cu magnatul in exil Boris Berezovski.

Tap ispasitor

Fara a nega totul, Hodorkovski a recunoscut ca legaturile dintre ceceni si IUKOS au existat intr-adevar, dar inainte ca el sa preia compania, in 1995. -Nu pot sa nu reactionez la calomniile care ma vizeaza spunand ca se incearca gasirea unui tap ispasitor pentru ceea ce se intampla acum in Rusia-, a estimat Hodorkovski. Pe acest fundal, merita mentionata ultima interventie a presedintelui Vladimir Putin, care a recomandat ziaristilor sa participe la lupta impotriva terorismului, asigurandu-se ca, prin articolele lor, prin datele aruncate pe piata nu ii ajuta, de fapt, pe insurgenti sa-si atinga tintele. -Teroristii profita cu cinism de presa si de democratie, pentru a spori impactul psihologic in timpul actiunilor lor-, arata Putin.