Popoarele Irakului

Statele Unite si Marea Britanie promit sa ajute Irakul sa -devina stat democratic-. Putini sunt insa cei preocupati de rolul acordat diferitelor etnii din aceasta tara in noua societate irakiana.

Sunnitii reprezinta aproximativ 20% din populatie si au condus tara, alaturi de siiti si kurzi, incepand cu 1921, cand britanicii au fondat Irakul. Radacinile de influenta ale acestui grup ajung pana in secolul al XVI-lea, cand regiunea a fost cucerita de otomanii-sunniti. In 1968 puterea a fost preluata de partidul Baas, condus de un clan de sunniti din provinciile de nord-vest, printre acestia aflandu-se si Saddam Hussein. De altfel, el si-a exercitat puterea prin intermediul numerosilor membri ai clanului sau – tikritii. Practic, sunnitii stapanesc zona centrala a statului, controland politica locala, fortele armate si subunitatile serviciilor speciale. Dulaymi este alt mare clan sunnit din Irak, reprezentantii lui alcatuind greul efectivului serviciilor de securitate si de spionaj. In trecut, acest grup a dirijat actiunile de nesupunere civica si a incercat inlaturarea presedintelui din fruntea tarii.

Siitii constituie 55-60% din populatia Irakului si sunt concentrati in zona de sud-vest, in jurul orasului Basra. Sunt, in numar destul de mare, si la Bagdad. Soarta a facut ca siitii sa fie vesnic -sub papucul- elitei sunnite, care le-a blocat accesul la functii guvernamentale supreme si a supus represiunilor gruparile siite de opozitie. Prin urmare, opozitia a cautat sprijin in Iran. La sfarsitul anului 1970, mii de siiti au fost izgoniti din Irak sub acuzatia de -legaturi cu persanii-. Sustinut de Teheran, Consiliul suprem al revolutiei islamice (Sciri) din Irak este cea mai influenta forta politica, ce apara interesele majoritatii populatiei irakiene. Grupul dispune de o forta de 5.000 pana la 10.000 de luptatori, asa-numitele Brigazi Badra, cu bazele in Iran. Siitii spera ca, dupa inlaturarea lui Saddam, sa primeasca un rol-cheie in viitorul guvern. Liderii opozitiei s-au pronuntat impotriva eventualei instalari la Bagdad a unei conduceri americane de ocupatie. In prezent, siitii sunt protejati de represaliile regimului lui Saddam de avioanele de lupta americane si britanice, care patruleaza zonele din nord si sud, zone interzise aviatiei irakiene.

Pana la razboiul din Golf, din 1991, in Irak traiau in jur de un milion de crestini, numarul lor cifrandu-se, acum, la aproximativ 650.000. Preotii au explicat aceste fenomen prin exodul masiv de populatie, care a capatat amploare in special dupa introducerea embargoului impus de ONU. In majoritatea lor, crestinii locuiesc in asezarile din nordul Irakului – Kirkuk, Erbyl si Mossul, dar si la Bagdad. O data ajuns in varful piramidei, Saddam le-a acordat crestinilor irakieni posibilitatea de a participa activ la viata politica a tarii: printre altele, crestin este vicepremierul Tarek Aziz. Multi crestini irakieni se tem ca alungarea lui Saddam nu le va aduce decat necazuri.

Kurzii traiesc in sud-estul Turciei, in nord-vestul Irakului si in unele regiuni din Siria. Stramosii lor, descedentii triburilor indo-europene, au locuit in orasele Mesopotamiei. Nationalismul kurd a inceput sa se manifeste in secolul al XIX-lea, dar nici pana acum visurile lor de independenta nu s-au realizat. Kurzii, preciza BBC, sunt cel mai numeros popor de pe pamant care nu are un stat propriu. Kurzii irakieni constituie 15-20% din populatia tarii. Incepand cu 1961, ei lupta pentru independenta fata de Bagdad. In 1970, kurzii si guvernul irakian au incheiat un acord privind crearea unei regiuni autonome kurde, infiintat patru ani mai tarziu. Dupa conflictul din 1991, Bagdadul a pierdut controlul asupra perimetrului kurd, situatie exploatata imediat de kurzi. De facto, ei au format un stat propriu. Kurzii ar dori ca dupa inlaturarea actualului regim de la Bagdad Irakul sa devina stat federativ cu doua entitati distincte, una kurda in nord, alta de factura araba in sud. Acest lucru ar putea antrena insa proteste din partea Turciei, pe teritoriul careia traiesc 12 milioane de kurzi si este ingrijorata de intentiile kurzilor de a-si dobandi independenta.