Problema rromilor, dezbatuta la Sofia

In cazul rromilor exista un paradox pe care Bruxellesul, chiar daca l-a constientizat mai demult, abia cu putin timp in urma a incercat sa-l remedieze. Desi este vorba despre cea mai numeroasa minoritate etnica de pe Batranul Continent (avand, potrivit unor statistici, sapte, potrivit altora, noua milioane de membri) reprezentantii acestei comunitati sunt aproape invizibili din punct de vedere politic.

Lucrurile au inceput insa sa se schimbe, in actualul legislativ european existand doi deputati de origine rroma, ambii de nationalitate ungara. Iar acestei comunitati i se va acorda cu siguranta si mai multa atentie dupa aderarea Romaniei si a Bulgariei la UE, deoarece ambele tari vor spori semnificativ statistica Uniunii la capitolul minoritate rroma. De altfel, oficialii de la Bruxelles au cerut in repetate randuri celor doua candidate balcanice sa acorde mai multa atentie acestei etnii si sa ii ofere conditii mai bune de viata. Rapoartele de tara realizate la sfarsitul anului trecut aratau ca s-au facut progrese, dar ca mai este totusi foarte mult de lucru. Iar acum, Sofia a mai facut un pas pentru remedierea situatiei, devenind pentru cateva zile o adevarata capitala a rromilor, reunind lideri din opt state pentru a analiza cele mai potrivite modalitati de combatere a discriminarii. Premieri si membri ai cabinetelor din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia, Romania, Croatia, Macedonia si Sebia-Muntenegru au semnat o declaratie comuna prin care s-au angajat sa lupte pentru a inlatura bariera care ii separa pe rromi de restul lumii. Totodata, in cadrul dezbaterilor, organizate la initiativa Bancii Mondiale si a Fundatiei Soros, s-a anuntat ca deceniul 2005-2015 este dedicat integrarii rromilor in societate. Gazda evenimentului, premierul bulgar Simeon Saxa-Coburg (foto), a deschis lucrarile conferintei cu un discurs a carui idee centrala a fost ca fiecare om, indiferent de etnia careia ii apartine, are dreptul la o viata mai buna. Dena Ringold, reprezentanta Bancii Mondiale, a atras atentia asupra faptului ca rromii au fost victime ale discriminarii de mai multe secole incoace: -In timp ce pentru o mare parte din locuitorii statelor est-europene, conditiile de viata s-au ameliorat dupa destramarea Uniunii Sovietice, situatia acestei minoritati s-a degradat din ce in ce mai mult-. Ea a mai precizat ca in Romania, desi aceasta comunitate numara peste doua milioane de membri, doar o treime din membrii ei accepta sa isi declare apartenenta. Dupa deschiderea lucrarilor de la Sofia, s-a facut auzita si vocea strazii, peste 2.000 de rromi organizand o manifestatie de protest fata de conditiile vitrege de viata pe care le au de indurat.