Cel putin opt irakieni au fost ucisi, iar alti 20 raniti dupa ce avioane britanice si americane au bombardat birourile unei companii petroliere de stat din Bassorah, capitala meridionala a Irakului, a anuntat mass-media internationala, citand declaratiile martorilor oculari. In momentul atacului, in cladire se aflau, potrivit acelorasi surse, aproximativ 700 de angajati ai societatii Southern Oil. E adevarat, veridicitatea informatiei a fost pusa, oarecum, sub semnul intrebarii, agentiile de presa amintind ca Bagdadul evoca frecvent astfel de incidente. Intre timp, cotidianul -Washington Post- a apreciat ca un al doilea razboi al Golfului ar putea costa pana la 200 miliarde de dolari.
Bombardamentele de ieri au coincis cu inspectiile ONU si au venit pe fondul indoielilor legate de confidentialitatea absoluta a vizitelor intreprinse de expertii in dezarmare la siturile suspecte. In alta ordine de idei, Statele Unite, mereu sceptice in privinta cooperarii Bagdadului cu ONU, au terminat, practic, amenajarea unui comandament de inalta tehnologie in Qatar, centru care ar putea servi in cazul unei interventii militare in Irak. O echipa a Comisiei de control, verificare si inspectii din cadrul ONU a cercetat ieri o uzina din localitatea Khan Bani Saad, unde Irakul a studiat inainte de razboiul din Golf (1991) diseminarea aeriana a substantelor mortale. Era un proiect secret al -sistemului Zubaidi- de punere la punct a unei tehnici de dispersare, cu ajutorul avioanelor usoare si elicopterelor, a substantelor chimice sau bacteriologice. O alta echipa s-a deplasat la un complex militar de la Ibn Firnass, la vest de Bagdad.
S-a dus efectul surpriza!
In ajun, Organizatia Natiunilor Unite s-a vazut nevoita sa admita faptul ca l-a prevenit in doua randuri pe responsabilul unui sit irakian in legatura cu vizita expertilor ONU, cu toate ca Rezolutia 1441 insista pe efectul surpriza care trebuie sa insoteasca inspectiile specialistilor internationali. Intr-un comunicat dat publicitatii sambata, purtatorul de cuvant al ONU la Bagdad, Hiro Ueki, a recunoscut ca directorul companiei Oum al-Maared, amplasata la 15 kilometri de capitala irakiana, a fost instiintat de venirea expertilor. Initial, acelasi Ueki declarase ca -in ceea ce ne priveste, nu le spunem nimic irakienilor. Irakienii nu primesc nici un fel de notificari din partea noastra. Inspectorii nu sunt anuntati-, asigura el.
200 miliarde de dolari
Este evident ca gestul lui Ueki s-ar putea transforma intr-un moment crucial in evolutia dosarului irakian. Si asa destul de neincrezatoare in posibilitatea unei cooperari sincere si deschise dintre Bagdad si ONU, Washingtonul s-ar putea folosi de acest moment delicat pentru a precipita lucrurile si, fireste, grabi declansarea unei ample operatiuni militare de inlaturare a regimului lui Saddam Hussein de la putere. Pe acest fundal, cotidianul -Washington Post- scria ca un al doilea razboi al Golfului ar putea costa mult mai mult SUA decat primul: o interventie in Irak, cu ocuparea ulterioara a tarii, va necesita intre 100 si 200 miliarde de dolari. Oferind aceste cifre, ziarul citat facea referire la estimarile oficioase ale expertilor si ale membrilor Congresului american. Dar, avertiza publicatia, daca luptele se eternizeaza, iar Saddam decide sa arunce in aer puturile petroliere ale tarii, nota de plata va fi si -mai piperata: costul indirect al conflictului risca sa fie substantial mai ridicat, iar economia americana va resimti consecintele timp de mai multi ani-.
Fara sprijin financiar apreciabil
In opinia expertilor intervievati de -Washington Post-, in mod normal, costurile militare directe nu ar trebui sa le depaseasca pe cele din 1991 si care s-au ridicat la circa 80 miliarde de dolari. Acela a fost insa un razboi scurt. Daca lucrurile se vor prelungi si va fi nevoie de ocuparea intregului Irak, atunci situatia se schimba, costurile crescand de doua ori si jumatate. Totusi, nota publicatia mentionata, chiar si la un pret de 200 de miliarde, conflictul va ramane relativ -ieftin- la scara economiei americane: o interventie va reprezenta intre 5 si 10% din bugetul federal anual. Numai ca, daca in 1991, contribuabilii americani nu au platit decat 12% din costurile militare ale razboiului din Golf, restul fiind finantat de numeroase alte tari, printre care Arabia Saudita, Kuweit, Germania si Japonia, acum nici unul dintre respectivele state nu pare dispus sa sprijine la modul semnificativ o operatiune armata in Irak.
Demonstratia de la Istanbul
In aceste conditii, peste 5.000 de persoane au manifestat ieri la Istanbul pentru a spune NU perspectivei unui razboi in Irak, actiune care ar putea provoca, in opinia Turciei, tulburari sociale si politice in regiune. -Nu agresiunii imperialiste!-, -Nu razboiului!-, se putea citi pe pancartele arborate de demonstranti. Potrivit unor ultime sondaje de opinie, populatia Turciei este, in majoritate, ostila unei participari a tarii lor la o interventie militara impotriva regimului de la Badgad.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
