Raport cu emotii

Comisia Europeana va prezenta saptamana aceasta un raport privind strategia de extindere a UE. Un capitol aparte va fi dedicat situatiei Romaniei si Bulgariei, in cazul carora, Comisia europeana nu va ezita sa recurga la clauzele de salvgardare, daca Bucuresti si Sofia vor incetini mersul reformei.

Pentru a evita activarea clauzelor de salvgardare in domeniul justitiei, asa cum au cerut grupuri politice din Germania, Romania si Bulgaria trebuie sa isi indeplineasca angajamentele fata de Uniunea Europeana, sa nu incetineasca ritmul reformei in justitie si combaterea coruptiei nici pana la 1 ianuarie, nici dupa data aderarii. De asemenea, Bucurestiul va fi monitorizat si in ceea ce priveste adoptarea legislatiei europene in domeniul adoptiilor internationale. De altfel, prevederile raportului privind -Stadiul si perspectivele extinderii- sunt asemanatoare in ceea ce priveste capitolul dedicat Romaniei, cu cele prezentate in raportul de tara din 25 septembrie. In plus, atentionarile Comisiei ar putea veni si ca raspuns la dezbaterile dintre grupurile politice din Germania care au cerut cancelarului Angela Merkel sa activeze clauzele de salvgardare pe fondul progresului nesemnificativ din domeniul coruptiei si al justitiei.

Lectia extinderii

Dar baza raportului o reprezinta insa ritmul de extinderea al Uniunii Europene pe viitor. Primirea in blocul comunitar a celor doua state din estul Europei a servit ,se pare, drept lectie pentru europeni. Prin urmare, studiul intocmit de CE taie elanul Croatiei, Macedoniei, Serbiei, Bosniei si Albaniei, care si-au facut sperante ca progresele inregistrate in ultimul an le vor grabi parcursul in procesul de aderare. E drept, raportul citat de BBC lauda, de exemplu, constitutia adoptata de Serbia in urma cu o saptamana, precum si progresele din domeniul economiei. Pe de alta parte insa Begradul este criticat puternic pentru esecul in prinderea lui Ratco Mladic si pentru ca nu a reusit sa rezolve problema regiunii Kosovo. Situatia Turciei este, de asemenea, in atentia forurilor europene. De la problema genocidului armean care preocupa Franta si pana la cea a Ciprului, unde se implica Germania, executivul de la Ankara este in bataia focului. Doar situatia economica nu poate fi o problema pentru Turcia in procesul de aderare. Cauzele care au determinat o politica mai moderata tin nu numai de o incetinire a ritmului de aplicare a reformelor in statele care ar dori sa se integreze, dar mai ales de faptul ca majoritatea statelor din blocul comunitar considera ca acceptarea Romaniei si Bulgariei va obosi suficient de mult Europa de Vest.

Alte si alte restrictii

Starea de suprasaturatie care caracterizeaza cele mai multe state europene este vizibila si prin restrictiile deja impuse Romaniei si Bulgariei pe piata muncii. Cele mai vehemente state au fost pana acum Marea Britanie si Irlanda, care in 2004 au aplicat politica usilor deschise pentru cele opt state din estul Europei. Spania si Italia au precizat ca iau in considerare impunerea unor restrictii, mai ales pentru ca deja exista in cele doua state comunitati destul de mari de romani. Germania a fost vehementa in acest sens si a precizat ca restrictiile aplicate la ultima extindere a UE se vor aplica si Romaniei si Bulgariei. Franta si Olanda iau in considerare o limitare a accesului pe piata muncii la 1 ianuarie, iar ultima care a anuntat ca ar putea aplica o politica asemanatoare este Belgia. Oficialii belgieni au precizat ca executivul nu a luat inca o decizie in acest sens, dar ca se discuta posibilitatea impunerii unei perioade de tranzitie de doi ani. Pe de alta parte, doar sase state mebre ale UE au aplicat politica usilor deschise. Acestea sunt Polania, Cehia, Slovacia, Finlanda, Letonia si Estonia. De asemenea, Suedia si-a anuntat intentia de a acorda acelasi tratament Romaniei si Bulgariei ca si statelor care au aderat la ultimul val. Zarurile nu sunt inca aruncate. Mai toate statele din blocul comunitar asteapta recomandarile de la Bruxelles inainte de a lua vreo masura oficiala.