Parlamentul de la Chișinău l-a votat vineri pe magistratul Nicolae Timofti în funcția de președinte al Republicii Moldova. Nicolae Timofti, până în prezent președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost ales cu votul a 62 de deputați, în condițiile în care avea nevoie de voturile a 61 din totalul de 101 membri ai Parlamentului moldovean.
Republica Moldova pune astfel capăt unei crize politice care durează de aproape trei ani, timp în care țara a fost condusă de un președinte interimar.
Cei care au votat împotriva lui Nicolae Timofti au trebuit să ștergă cu pixul numele candidatului de pe buletinul de vot.
Singurul candidat în scrutinul de vineri pentru postul de președinte al Republicii Moldova, magistratul Nicolae Timofti, a pledat pentru integrarea europeană, ca o idee care să unească oamenii, în discursul său din Parlament.
„Țara noastră este divizată, este nevoie de o idee care să unească oamenii, iar această idee este integrarea europeană. Oamenii trebuie să înțeleagă că UE este un spațiu de valori și bunăstare și că ei merită să fie acolo. Astăzi sunt forțe care încearcă să discrediteze această idee. Datoria mea va fi să explic cetățenilor importanța integrării”, a subliniat el.
„Unica variantă de soluționare a conflictului transnistrean este calea pașnică. Chiar dacă s-a lucrat mult în acest domeniu, Republica Moldova rămâne un stat divizat, un stat care nu-și poate controla tot teritoriul”, a declarat Timofti. „Urmează să fie asigurat statutul de neutralitate a Moldovei, pentru a nu permite ca o armată să se afle pe teritoriul țării”, a adăugat magistratul.
„Am fost întrebat care este viziunea mea despre politica externă a țării. Am răspuns că țările mari fac o politică mare, iar țările mici sunt condamnate să facă o politică deșteaptă. O astfel de politică a dus Moldova în ultimii ani”, a apreciat candidatul.
„S-a vorbit mult despre Constituție și că ar trebui modificată, are imperfecțiuni. Dacă o să ajung garantul acestei Constituții, țin să mă expun pe acest subiect. Voi asigura eficientizarea cadrului constituțional, pentru ca acesta să ducă la armonizare și stabilitate”, a mai spus el.
Palatul Republicii a fost înconjurat de un cordon de polițiști de la regimentul „Scut”. De asemenea, clădirea era împrejmuită cu un gard de protecție.
Pentru ca alegerile să fie considerate valide la ele trebuie să participe cel puțin 61 de deputați. Dacă președintele este ales și Curtea Constituțională validează rezultatele, șeful statului își depune jurământul în fața Parlamentului și a Curții Constituționale în cel mult 45 de zile după alegeri. Mandatul este de patru ani. Dacă președintele nu este ales, dar alegerile sunt considerate valide, va fi organizat un scrutin repetat.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
