Tarja Halonen, unul dintre cei mai populari sefi de stat din istoria Finlandei, a reusit sa castige fara probleme primul tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, fara sa stranga insa cele 50 de procente necesare unei izbanzi complete. Halonen a intrunit 46,3% din optiuni, urmand ca peste doua saptamani sa concureze cu ocupantul pozitiei secunde, conservatorul Sauli Niinisto, presedinte al Bancii Europene de Investitii si fost ministru de finante, care a obtinut 24,1% din voturi.
Campania electorala a gravitat in jurul problemelor de politica externa, concentrandu-se mai ales asupra relatiei dintre Finlanda, neutra, si NATO. De altfel, potrivit prerogativelor constitutionale, seful de stat este cel care decide impreuna cu guvernul politica externa a tarii, fara sa aiba prea multe atributii in ce priveste politica interna. Iar la acest capitol nu exista diferente majore intre programele electorale promovate de Halonen si Niinisto, ambii sustinand statutul de membru UE al Finlandei, cooperarea cu NATO si relatiile apropiate cu Rusia. Rezultatul obtinut duminica de catre prima femeie presedinte a tarii este cu atat mai semnificativ cu cat in acest an se implineste un secol de cand reprezentantele sexului frumos din statul nordic au obtinut in premiera mondiala drept de vot si de a candida pentru functii politice. Desi au existat sondaje care au indicat-o pe Halonen victorioasa dupa primul tur, pe ultima suta de metri, contracandidatii sai au reusit sa reduca diferenta. Se pare, de asemenea, ca ocupantii pozitiei doi si trei ar intentiona sa formeze front comun in turul secund al alegerilor pentru a o invinge pe Halonen, care este sustinuta de fortele de stanga.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
