Ultimele decizii ale Kremlinului confirma determinarea Rusiei, precum si a Uniunii Europene, de a evita, pe cat posibil, o deteriorare a raporturilor bilaterale. Cu cinci zile inaintea summitului jubiliar UE-Rusia, ce-si deschide astazi lucrarile, Bruxelles a decis sa acorde Rusiei statutul de tara cu economie de piata.
In ajunul intalnirii, presedintele Vladimir Putin a dat de inteles ca accepta propunerea UE privind instituirea de vize speciale de tranzit pentru locuitorii regiunii Kaliningrad, teritoriu rus cuprins intre Polonia si Lituania si care, o data cu integrarea celor doua state in comunitatea europeana, va deveni enclava rusa in interiorul UE.
In alta ordine de idei, liderul de la Kremlin s-a aratat favorabil reglementarii pe calea dialogului a conflictului cecen. Fireste, partenerii de discutii nu vor fi selectati dintre membrii regimului separatist al lui Aslan Mashadov, care, culmea coincidentei, a renuntat la functia de presedinte al Icikeriei (vechea denumire a Ceceniei). La masa tratativelor, daca acestea vor avea, cu adevarat, loc vor fi invitati cecenii moderati, adica acei reprezentanti ai elitei politice si ai oamenilor de afaceri, dispusi la compromis. Cum de acesti oameni nu si-au facut pana acum simtita prezenta, dar mai ales dorinta de a se implica in procesul de normalizare a situatiei din mica republica nord-caucaziana, ramane, un mister. De altfel, Moscova a afirmat intotdeauna ca solutia pasnica poate fi oricand identificata, dar nu cu separatistii lui Mashadov. Cum aceste conditii par sa fie indeplinite, Putin a promis, de asemenea, sa accelereze procesul de elaborare a noii constitutii a Ceceniei, cu posibilitatea adoptarii documentului prin referendum.
Aceasta deschidere si parada de bune intentii afisata de Putin in problema cecena nu poate da decat de gandit. Ce se urmareste, de fapt, care este miza jocului? Procedand ca atare, liderul de la Kremlin a eliminat o serie de eventuale piedici din calea dialogului Rusiei cu UE. Nu trebuie uitat ca ultimele evenimente de la Moscova – criza ostaticilor si asaltul trupelor speciale de anihilare a comandoului cecen, actiune soldata cu moartea a 128 de captivi – chiar daca a trezit compasiunea Occidentului, nu a avut darul de a schimba punctul de vedere al capitalelor lumii legat de modul de rezolvare a conflictului cecen. Iar o inasprire a politicii Moscovei vizavi de republica secesionista, ar fi pus la grea incercare relatiile Rusiei cu UE. Iar la mijloc este soarta Kaliningradului, viitorul colaborarii energetica cu toate avantajele ei in special pentru Rusia, si multe alte chestiuni de factura primordial economica, pe care Moscova risca sa le piarda inainte de a -pune mana pe ele-. Acum, Putin si-a asigurat o oarecare libertate de manevra pentru desfasurarea politicii sale de santaj: accept sa negociez cu ceceni, dar acceptati si voi conditiile Moscovei in domeniul cooperarii energetice. Este vorba nu doar despre livrarile de gaze naturale catre Occident, dar si proiectele de transport al hidrocarburilor provenite din Marea Caspica. Daca planurile Kremlinului vor izbandi depinde, in mare masura, si de NATO, cu componenta ei americana. Nu intamplator, Putin a programat, la Bruxelles, inclusiv o intrevedere cu secretarul general al Aliantei, George Robertson. Printre altele, la Moscova se zvoneste despre o posibila atragere in procesul de reglementare a conflictului cecen si a unor organizatii internationale. Sa fie ONU, sa fie NATO ? Ramane de vazut.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
