Doliul national decretat de Vladimir Putin dupa tragedia de la Beslan s-a incheiat. Rusia este pe punctul de a-si crea alt normal al vietii ei. Unul pe masura provocarilor momentului. Sunt doua variante: fie izolare absoluta fata de lumea exterioara, fie o reala cooperare cu Occidentul in lupta impotriva terorismului international. Ce drum va alege Kremlinul? Greu de spus. Deocamdata, seful Statului Major general al fortelor armate al Rusiei, generalul Iuri Baluevski, a declarat ca Rusia este pregatita sa lanseze lovituri preventive asupra bazelor gruparilor teroriste din orice colt al planetei. Expertii militari au privit cu neincredere aceste cuvinte.
Afirmatia lui Baluevski a venit dupa intrevederea acestuia, de la Moscova, cu comandantul fortelor aliate ale NATO in Europa, generalul american James Jones, sosit ieri in capitala Rusiei intr-o vizita de doua zile. Oaspetele, in prezenta caruia a fost facuta declaratia, nu a avut nimic de comentat. In schimb, a afirmat, potrivit agentiilor ruse de presa, ca -nici Statele Unite, nici Alianta Nord-Atlantica nu au vreun plan privind amplasarea de forte sau baze militare pe teritoriul noilor membri NATO. -Am analizat aceasta problema-, a spus Jones. -Am incercat sa explic diferenta dintre realitate si fictiune. Nici NATO, nici SUA nu dispun de planuri in vederea desfasurarii de trupe sau de baze militare mai departe, spre Est… Confirm acest lucru in calitatea mea de comandant al fortelor aliate si de comandant al trupelor americane in Europa-, a tinut sa mentioneze generalul Jones.
Nu este vorba de o revizuire
Sa fie vorba de o rasturnare a programului SUA de reorganizare a prezentei sale armate in lume, program care a primit, recent, unda verde din partea presedintelui George W. Bush si care prevedea, printre altele, infiintarea unor baze mobile in statele est-europene devenite in luna mai membre NATO? Printre care, fireste, Romania si Bulgaria. A renuntat Washingtonul la acest scenariu? Dupa toate probabilitatile, nu. De fapt, daca este sa spunem lucrurilor pe nume, responsabilii americani au subliniat de la bun inceput ca planurile de redesfasurare a soldatilor SUA nu au fost definitivate si ca ele se modifica din mers, in functie de evenimente, de necesitati. Cu alte cuvinte, nimic nu este inca decis.
Un context vulnerabil
Totusi, cum se justifica interventia generalului Jones? Ea trebuie privita prin prisma ultimelor atacuri teroriste din Rusia, in special prin prisma tragediei de la Beslan. De asemenea, merita amintita declaratia, din 1 septembrie, a ministrului rus al apararii, Serghei Ivanov, care, cu doar cateva ore inainte ca teroristii ceceni sa ia ostatici peste 1.200 de elevi, parinti si copii intr-o scoala din Osetia de Nord, anunta ca -Rusia este in razboi-. Pe scurt, cuvintele lui Jones au menirea de a calma spiritele infierbantate, in special la nivelul conducerii militare a Rusiei, de ceea ce Moscova a calificat intotdeauna a fi -tentativa Washingtonului, a Occidentului in general, de a inconjura Rusia cu o salba de baze militare-. Nu, a dat Jones de inteles, temerile voastre sunt absolut nefondate si exagerate.
Conjunctura favorabila
In ceea de priveste cealalta declaratie, a generalului Baluevski, aici lucrurile sunt ceva mai complicate. Dreptul de a aplica lovituri preventive in cazul in care securitatea Rusiei este amenintata a fost inclus in doctrina militara a tarii la cateva luni dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, de la New York si Washington. De atunci, Moscova nu a evocat niciodata posibilitatea recurgerii la aceasta forma de aparare a granitelor nationale, a integritatii teritoriale. A facut-o acum. Intr-un moment cand tot mai insistent se vorbeste, prin cercurile analitice de la Moscova, despre proiectele unora si altora de a determina destramarea Federatiei Ruse dupa modelul dezintegrarii URSS. Oricat de cinic ar suna, dar drama de la Beslan ii ofera lui Putin posibilitatea de a actiona cu mult mai multa fermitate impotriva -terorismului-. Care, prezentat in culori potrivite si cu argumente convingatoare, poate capata orice forme. Iata, de exemplu, cum ilustra situatia presa electronica moscovita: -Teroristii au vrut razboi. In orice caz, asa a afirmat acea fiinta ramasa in viata si teribil de speriata la gandul ca va fi pus fata in fata cu parintii copiilor ucisi la Beslan. In timpul interogatoriilor, apoi in fata camerei de luat vederi care i-a inregistrat marturia, el a declarat ca scopul atacului a fost declansarea unui razboi in Caucaz. Ieri, a venit reactia Kremlinului. Una dura si univoca-.
Nu inseamna lovituri nucleare
-In privinta loviturilor preventive asupra bazelor de antrenament ale teroristilor, vom intreprinde, fireste, toate demersurile si masurile necesare pentru a lichida aceste baze aflate in orice colt al lumii-, sublinia Baluevski. -Ceea ce, normal, nu inseamna ca vom lansa lovituri atomice. Alegerea mijloacelor de nimicire va fi stabilita in functie de situatia concreta din regiunea respectiva-. Se spune, comentau analistii, ca -Rusia incepe tot mai mult sa semene cu Israelul. In ideea ca rusii au inceput sa traiasca in conditiile unor permanente atentate impotriva populatiei pasnice-. A venit momentul, scria, in acest sens, -Izvestia-, -ca vorbele sa capete greutate faptica. Este cazul ca SUA si Rusia sa-si uneasca la modul concret eforturile pentru a castiga razboiul global cu terorismul. Este cazul ca Rusia sa renunte la obiceiul sau prafuit si deplasat de a vedea in NATO o structura dusmanoasa-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
