Scandalul dintre Rusia si Ucraina ar putea favoriza Romania

Pe fondul scandalului dintre Rusia si Ucraina in jurul insulei Kerci, din Marea Azov, s-au intensificat dezbaterile legate de optiunea strategica a Kievului intre Est si Vest, intre Moscova si Occident. Discutiile vizeaza atat disputa teritoriala dintre cele doua state slave, cat si problema oleoductului Odessa – Brody. Concret, daca partea ucraineana accepta ca prin respectiva conducta sa fie treaca petrol extras de companiile rusesti, atunci adio apropiere de Europa. In plus, scria -The Wall Street Journal-, o astfel de solutie ar conduce la -consolidarea monopolului rus asupra tranzitului petrolului caspic, in detrimentul politicii americane, al interesului UE pentru constructia altor oleoducte in Europa-. Apoi, nu trebuie uitate variantele alternative de transport, prin Romania – pe la Constanta, prin Bulgaria – pe la Burgas, or prin portul grecesc Alexandropolis. Cu alte cuvinte, cand doi se cearta, se gaseste intotdeauna un al treilea care sa castige.

Problemele expuse pot fi tot atatea argumente capabile sa spulbere sperantele ucrainenilor de a face din traseul Odessa-Brody pe teritoriul lor un itinerariu -strategic-. Acest lucru i-ar permite, fireste, Ucrainei sa-si pastreze statutul de tara de tranzit, cu toate avantajele care decurg de aici. Dar pentru asa ceva este nevoie de titei, de foarte mult -aur negru-. In momentul de fata, doar societatile rusesti sunt in stare sa asigure volumul necesar de materie prima pentru ca oleoductul sa functioneze la capacitate maxima. Pe lista ofertantilor se regaseste inclusiv concernul ruso-britanic TNK-BP, unul dintre pretendentii la cele 33% din actiunile SNP Petrom scoase la licitatie de guvernul roman. Dupa ce, initial, a parut incantat de o colaborare cu TNK-BP, acum, Kievul pare sa fi dat inapoi, fara insa a spune un nu categoric. Complexul de transport petrolier Odessa-Brody a fost dat in exploatare in mai anul trecut. De atunci, conducta mai mult sta. Dar timpul preseaza.

Intre timp, conducta care concureaza traseul Odessa-Brodya – este vorba despre proiectul Baku-Ceyhan – a primit creditele necesare ducerii la bun sfarsit a lucrarilor de constructie. Imprumutul, in valoare de aproximativ 300 milioane de dolari, a fost aprobat de International Finance Corporation, in contextul in care cele cinci state riverane Marii Caspice (Iran, Azerbaidjan, Kazahstan, Rusia si Turkmenistan) au reusit, dupa 10 ani de negocieri, sa convina textul unui acord-cadru privind drepturile de exploatare a rezervelor de petrol si de gaze naturale de care dispune regiunea. Revenind insa la conducta Baku-Ceyhan, conceputa a fi cea mai mare din lume, va porni din Azerbaidjan, va traversa Georgia pentru a ajunge in Turcia. Costul estimativ al proiectului este de 3,6 miliarde de dolari. Lucrarea este terminata in proportie de 40% si, conform asteptarilor, in 2005, obiectul ar putea intra in functiune.