De aceasta data, cancelarul german, Gerhard Schroder, s-a deplasat in Rusia pentru convorbiri cu presedintele Vladimir Putin, nu pentru a discuta despre Irak. Fara indoiala, subiectul se va regasi pe ordinea de zi, dar tema centrala a negocierilor de la Ekaterinburg va fi colaborarea energetica, esentiala pentru viitorul proiectelor energetice ale Moscovei.
De ce ? Pentru ca industria de petrol si gaze naturale, precum si sectorul energiei electrice din Rusia au nevoie de investitii straine. Nu de altceva, dar Rusia si-a propus sa sporeasca, pana la sfarsitul acestui deceniu, exporturile sale de petrol si gaze naturale cu aproximativ doua treimi. Iar daca Rusia va gasi in Statele Unite, Japonia si China o noua piata de desfacere pentru hidrocarburile sale, Germania, in calitatea ei de cel mai mare partener comercial al Moscovei, nu va dori sa ramana pe dinafara. In orice caz, asa sustine presa germana. Cu toate acestea, proiectul de constructie a unui gazoduct pe uscat si la care Berlinul este deosebit de interesat sa participe bate pasul pe loc: desi acordurile verbale si scrise exista, inca nu s-a decis nimic in privinta crearii preconizatului consortiu ruso-ucraineano-german, iar motivul acestei stagnari o constituie disensiunile dintre cele doua state slave.
Acord istoric
Nici o problema, exista si alte domenii atractive pentru Berlin: concernele Ruhrgas si Wintershall intentioneaza, printre altele, sa transmita partenerului lor de afaceri, Gazprom, o scrisoare de intentii privind constructia unei conducte de transport care sa mearga pe fundul Marii Caspice, spre Europa Occidentala. Costul proiectului – sase miliarde de euro. La randul ei, compania Eon din Dusseldorf are in vedere alt proiect – al unei centrale electrice pe baza de gaze naturale. Firma germana este gata, in acest sens, sa investeasca 500 milioane de eruo. Lista nu se opreste aici. Compania Deutsche Bahn AG si partenerul ei rus intentioneaza, de asemenea, sa incheie o intelegere vizand constructia unei noi magistrale feroviare, care sa transporte anual din Asia de Sud in Europa de Vest 6.000 tone de marfuri.
Datoriile Moscovei
O tema delicata o constituie datoriile Rusiei fata de Clubul de la Paris, ce reuneste 19 state creditoare si care asteapta ca Moscova sa-i restituie banii imprumutati inca de pe vremea URSS. Kremlinul ar dori restructurarea unei datorii de 41 miliarde de dolari. In schimb, Rusia este dispusa sa stinga, in regim de urgenta, o parte din datorie chiar in cursul acestui an – asa a sugerat Putin la recenta lui intrevedere cu premierul francez, Jean-Pierre Raffarin. Pana acum, Germania nu s-a aratat grabita sa rezolve aceasta problema, desi 43% din suma datorata de Moscova revine Berlinului. Ramane de vazut daca Putin va reusi sa-l convinga pe Schroder sa abordeze subiectul. Se spune ca, pentru a-si -imbuna- oaspetele, liderul de la Kremlin este pregatit sa restituie Berlinului o pictura de Rubens, evaluata la 80 milioane de dolari, care a fost scoasa din Germania de soldatii rusi dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
