Serbia, pasuita inca o luna

Ministrii de externe ai statelor UE au adresat ieri un nou avertisment Belgradului, amenintand cu o posibila suspendare a tratativelor in vederea integrarii in cazul in care generalul Ratko Mladici nu va fi predat Tribunalului Penal International pana la finele lui martie. De altfel, debutul acestei saptamani pare sa nu fi fost unul prea usor pentru fosta republica iugoslava. Tot ieri a inceput la Haga primul proces al unui stat acuzat de genocid: Bosnia-Hertegovina a chemat Serbia-Muntenegru in fata tribunalului pentru crimele comise in timpul razboiului.

Serbia-Muntenegru a demarat in octombrie tratativele pentru un Acord de stabilizare si asociere cu UE – acesta fiind practic primul demers necesar in vederea integrarii in structurile comunitare. Insa dincolo de adaptarea legislatiei si inceperea liberalizarii schimburilor cu UE, una dintre conditiile esentiale pe care Uniunea le-a impus in mod constant Belgradului a fost capturarea si extradarea generalului Ratko Mladici – inculpat de TPI pentru genocid. Saptamana trecuta, in presa belgradeana, dar si in cea internationala, a avut loc o adevarata explozie de scenarii si informatii neconfirmate care anuntau capturarea generalului fugar. Zvonurile nu s-au confirmat, in schimb comisarul pentru extindere, Olli Rehn, a anuntat ca fosta republica iugoslava mai are timp pana la finele lunii februarie sa il predea pe acuzat. Ieri, termenul respectiv a fost prelungit cu inca o luna, avertismentul fiind adresat de asta data si Bosniei-Hertegovina. Anuntul se pare ca nu a fost o surpriza pentru autoritatile belgradene. Inainte de intalnirea ministrilor de externe ai celor 25, vicepremierul sarb, Miroljub Labus, recunostea ca se asteapta la -un avertisment foarte dur- din partea Uniunii si isi exprima speranta ca Mladici va fi predat Tribunalului de la Haga pana in aprilie.

Pe de alta parte, Bruxellesul nu pare dispus sa admita concesii. Seful diplomatiei britanice, Jack Straw, a declarat ca Uniunea trebuie sa fie intransigenta cu Belgradul, amintind ca la fel s-a procedat si in cazul Croatiei, care a trebuit sa il predea pe Ante Gotovina.

Premiera

In premiera mondiala, o intrega natiune a fost data in judecata. La Curtea Internationala de Justitie a inceput examinarea unei plangeri de genocid depuse de catre Serbia-Muntenegru impotriva Bosniei-Hertegovina.

Desi pana acum au existat sarbi-bosniaci condamnati pentru crimele de razboi comise, organul judiciar al Natiunilor Unite urmeaza sa stabileasca daca Serbia poate fi trasa la raspundere pentru violurile, torturile si exterminarile comise pe teritoriul Bosniei in timpul sangeroaselor confruntari de la inceputul anii *90.

Miza nu este doar acordarea unor despagubiri de miliarde de dolari Bosniei, ci si faptul ca Serbia ar putea deveni prima tara considerata sustinatoare oficiala a genocidului. Audierile vor dura pana pe 9 mai, dar se estimeaza ca cei 17 judecatori nu vor pronunta verdictul decat pe la finele anului. Desi plangerea a fost depusa in urma cu 13 ani, ea nu a fost analizata din cauza razboiului din Bosnia si a numeroaselor obiectii depuse de Belgrad.

Potrivit BBC, Bosnia va insista mai ales asupra masacrului de la Srebrenica, unde 8.000 de baieti si barbati musulmani au fost omorati de catre militari sarbi bosniaci. Acesta este, de altfel, singurul episod al razboaielor din fosta Iugoslavie care constituie un genocid in viziunea Tribunalului. Phon van den Biesen, unul dintre avocatii Bosniei, sustine ca se vor analiza sursele financiare care au alimentat entitatea sarba din Bosnia. El atrage atentia si asupra pagubelor materiale produse, amintind ca in timpul razboiului au fost distruse parti importante din fiecare oras in care s-ar fi putut intoarce populatia non-sarba.

In replica, Belgradul neaga ca ar fi avut intentia de a elimina musulmanii din estul Bosniei. Totodata vicepremierul belgradean Miroljub Labus a avertizat ca audierile vor deteriora relatiile din Balcani si a invitat partea bosniaca la o solutionare diplomatica a problemei.